Decizia Curţii Constituţionale nr. 282/2004

M. Of. nr. 708 din 5 august 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 282

din 29 iunie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

 

Ioan Vida − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Ion Predescu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Florentina Baltă − procuror

Ioana Marilena Chiorean − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Nicolae Lopătiţă, Tudoriţă Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi nr. 1.141/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin. 

La apelul nominal, în Dosarul nr. 233 D/2004, răspunde consilier juridic Ioana Raluca Ştefan, cu delegaţie depusă în şedinţă, pentru Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, lipsă fiind autorul excepţiei − Nicolae Lopătiţă, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 

Preşedintele dispune a se face apelul şi în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, având ca obiect aceeaşi excepţie de neconstituţionalitate. 

La apelul nominal, în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, răspunde, de asemenea, consilier juridic Ioana Raluca Ştefan, cu delegaţie depusă în şedinţă, pentru Casa Judeţeană de Pensii Caraş-Severin, lipsă fiind autorii excepţiei − Tudoriţă Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor, respectiv Ioan Petra, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 

Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor sus-menţionate, având în vedere conţinutul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate. 

Consilierul juridic al Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin, precum şi reprezentantul Ministerului Public arată că sunt de acord cu conexarea cauzelor. 

Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 36⁴ alin. (5) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, dispune conexarea dosarelor nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004 la Dosarul nr. 233D/2004, care este primul înregistrat. 

Cauza fiind în stare de judecată, consilierul juridic al Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că aceasta este neîntemeiată. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:

Prin Încheierile din 16 aprilie 2004, din 9 aprilie 2004, respectiv din 13 aprilie 2004, pronunţate în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi, respectiv, nr. 1.141/CAS/2004, Tribunalul Caraş-Severin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Nicolae Lopătiţă, Tudoriţă Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în cadrul unor litigii de asigurări sociale. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia arată că din anul 2001 sunt pensionari de invaliditate gradul II. Între timp au fost aleşi consilieri în cadrul unor consilii comunale. Ulterior, printr-o decizie a Casei Judeţene de Pensii Caraş-Severin, s-a dispus încetarea plăţii pensiei, apreciindu-se că autorii excepţiei au calitatea de asigurat prin efectul legii, în sensul prevederilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000. În opinia autorilor excepţiei, includerea în categoria asiguraţilor, prevăzută de textul de lege criticat, a consilierilor comunali constituie „o gravă eroare de interpretare a legii”, deoarece calitatea de consilier comunal nu poate fi asimilată cu celelalte funcţii elective sau cu cea a persoanelor numite în cadrul autorităţilor executive legislative ori judecătoreşti. Consilierul comunal nu are o activitate permanentă şi nu realizează venituri nici la nivelul salariului minim pe economie. Astfel, autorii excepţiei susţin că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicată, care privesc egalitatea în drepturi a cetăţenilor şi dreptul la pensie. 

Tribunalul Caraş-Severin, exprimându-şi opinia în Dosarul nr. 233D/2004, apreciază că excepţia ridicată este întemeiată, deoarece un consilier local nu poate fi asimilat cu un salariat, un funcţionar public, un angajat cu contract civil, un primar, un viceprimar sau cu un parlamentar, care beneficiază de o indemnizaţie, stabilită prin lege, lunară şi permanentă pe durata mandatului. 

Tribunalul Caraş-Severin, exprimându-şi opinia în dosarele nr. 234D/2004, nr. 249D/2004, nr. 250D/2004 şi nr. 283D/2004, apreciază că excepţia ridicată este nefondată, întrucât, potrivit art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000, în sistemul public de pensii sunt asigurate obligatoriu prin efectul legii persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective pe durata mandatului, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile legii, cu cele ale persoanelor prevăzute la pct. I. Cadrul legal pentru remunerarea persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, inclusiv a consilierilor locali, este stabilit de Legea nr. 154/1998. 

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Preşedintele Camerei Deputaţilor consideră ca fiind neîntemeiate criticile formulate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Cadrul legal în ceea ce priveşte remunerarea persoanelor care ocupă funcţii de demnitate publică, inclusiv a consilierilor locali, este stabilit de Legea nr. 154/1998. Potrivit dispoziţiilor art. 19 şi 20 din lege, aceste persoane „au dreptul, pentru activitatea desfăşurată, la o indemnizaţie lunară, care este unica formă de remunerare a activităţii corespunzătoare funcţiei şi reprezintă baza de calcul pentru stabilirea drepturilor şi obligaţiilor care se determină în raport cu venitul salarial”. De asemenea, arată că nu sunt încălcate nici prevederile art. 47 din Constituţie, republicată, referitoare la nivelul de trai, întrucât „includerea consilierilor locali, ca persoane care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective, pe durata mandatului, în rândul persoanelor asigurate obligatoriu în sistemul public, prin efectul legii, reprezintă o consecinţă a aplicării dispoziţiilor art. 19 şi 20 din Legea nr. 154/1998, ce nu contravine dreptului la pensie reglementat în art. 47 alin. (2) din Constituţia republicată”. 

Avocatul Poporului apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată faţă de dispoziţiile art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, întrucât textul legal supus controlului de constituţionalitate se aplică tuturor persoanelor aflate în aceeaşi situaţie, fără privilegii şi discriminări. Astfel, persoanele care îndeplinesc condiţiile prevăzute de dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000, şi anume desfăşoară o activitate în funcţii elective, iar drepturile şi obligaţiile lor sunt asimilate cu ale persoanelor ce desfăşoară activităţi pe bază de contract individual de muncă sau cu ale funcţionarilor publici, beneficiază de acelaşi tratament juridic, iar persoanele care nu îndeplinesc aceste condiţii se află într-o situaţie diferită. În realitate, situaţia autorilor excepţiei ridică o problemă de interpretare şi aplicare a legii, care intră în competenţa instanţei de judecată. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie, republicată, apreciază că şi aceasta este neîntemeiată, întrucât, potrivit acestui text constituţional, cetăţenii au dreptul la pensie, în condiţiile legii, iar sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale este reglementat prin Legea nr. 19/2000. 

Preşedintele Senatului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 

C U R T E A,

examinând încheierile de sesizare, punctele de vedere ale preşedintelui Camerei Deputaţilor şi ale Avocatului Poporului, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 167 din 17 martie 2003), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 577/2003 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004), cu modificările şi completările ulterioare. În prezent, dispoziţiile legale criticate au următorul cuprins: „În sistemul public sunt asigurate obligatoriu, prin efectul legii: [É]

II. persoanele care îşi desfăşoară activitatea în funcţii elective sau care sunt numite în cadrul autorităţii executive, legislative ori judecătoreşti, pe durata mandatului, precum şi membrii cooperatori dintr-o organizaţie a cooperaţiei meşteşugăreşti, ale căror drepturi şi obligaţii sunt asimilate, în condiţiile prezentei legi, cu ale persoanelor prevăzute la pct. I.”

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia arată că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) şi ale art. 47 din Constituţia României, revizuită şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, având următorul conţinut:

− Art. 16 alin. (1): „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

− Art. 47: „(1) Statul este obligat să ia măsuri de dezvoltare economică şi de protecţie socială, de natură să asigure cetăţenilor un nivel de trai decent. 

(2) Cetăţenii au dreptul la pensie, la concediu de maternitate plătit, la asistenţă medicală în unităţile sanitare de stat, la ajutor de şomaj şi la alte forme de asigurări sociale publice sau private, prevăzute de lege. Cetăţenii au dreptul şi la măsuri de asistenţă socială, potrivit legii.”

Analizând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

Art. 5 din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, prevede persoanele care au calitatea de asigurat, în mod obligatoriu, prin efectul legii, în sistemul public de pensii. Calitatea de asigurat înseamnă şi vocaţia la dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în cazul în care sunt îndeplinite condiţiile de vârstă, de stagiu de cotizare şi celelalte criterii prevăzute de lege. Totodată, această calitate presupune şi obligaţia de a plăti contribuţia legală (cotizaţia) la fondul de asigurări sociale. Aşadar, Curtea reţine că acest text de lege nu reglementează înscrierea la pensie, plata acesteia ori încetarea plăţii, aşa cum în mod eronat susţin autorii excepţiei de neconstituţionalitate. 

În cauza de faţă autorii excepţiei contestă încetarea plăţii pensiei, încetare care s-a dispus de către casa de pensii pentru motivul că aceasta nu poate fi cumulată cu veniturile realizate din altă sursă. Or, Curtea reţine că situaţiile în care se permite cumulul pensiei cu alte venituri sunt prevăzute limitativ de dispoziţiile art. 94 din aceeaşi lege, în sensul că: „Pot cumula pensia cu veniturile realizate dintr-o activitate profesională, indiferent de nivelul veniturilor respective:

a) copiii urmaşi orfani de ambii părinţi, pe perioada şcolarizării, până la vârstele prevăzute la art. 68 lit. a) şi b);

b) nevăzătorii;

c) pensionarii pentru limită de vârstă.”

Pe de altă parte, Curtea constată că problemele dacă un consilier la un consiliu local desfăşoară sau nu o activitate profesională, dacă, în raport şi cu veniturile realizate, trebuie considerat ca fiind asigurat în mod obligatoriu prin efectul legii şi dacă poate cumula pensia cu veniturile realizate din această activitate constituie chestiuni de fapt, precum şi probleme de interpretare şi aplicare a legii. Interpretarea conţinutului unor norme juridice, ca fază indispensabilă procesului de aplicare a legii, aparţine instanţelor judecătoreşti. Aşadar, Curtea constată că, în cauza în care s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, numai instanţa judecătorească poate să stabilească dacă pot fi asimilaţi persoanelor asigurate consilierii locali beneficiari ai unei pensii anticipate, anticipate parţial sau de invaliditate de gradul II, aceasta fiind singura competentă să interpreteze dispoziţiile legale criticate, în special, precum şi celelalte dispoziţii ale Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, în general. 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 5 alin. (1) pct. II din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Nicolae Lopătiţă, Tudoriţă Grigoraş, Miodrag Gavrilovici, Iuliana Gabor şi Ioan Petra în dosarele nr. 1.733/CAS/2004, nr. 2.030/CAS/2004, nr. 1.450/CAS/2004, nr. 1.478/C/2004 şi nr. 1.141/CAS/2004 ale Tribunalului Caraş-Severin. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 29 iunie 2004.