Decizia Curţii Constituţionale nr. 255/2004

M. Of. nr. 641 din 15 iulie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 255

din 15 iunie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

 

Ioan Vida − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Aspazia Cojocaru − judecător

Constantin Doldur − judecător

Acsinte Gaspar − judecător

Petre Ninosu − judecător

Ion Predescu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Aurelia Popa − procuror

Daniela Ramona Chiţulescu − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Tudorel Lungu în Dosarul nr. 6.208/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă. 

La apelul nominal este prezent autorul excepţiei, personal, precum şi partea Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti prin consilier juridic Maria Arsanu. Procedura de citare a fost legal îndeplinită. 

Cauza fiind în stare de judecată, autorul excepţiei solicită admiterea acesteia, deoarece textul criticat vine în contradicţie cu prevederile constituţionale referitoare la dreptul de proprietate. 

Casa de Pensii a Municipiului Bucureşti pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra constituţionalităţii dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000, iar prin Decizia nr. 155 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 6 mai 2004, a statuat că acest text este constituţional. 

Reprezentantul Ministerului Public, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 25 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 6.208/AS/2003, Tribunalul Bucureşti − Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare. 

Excepţia a fost ridicată de Tudorel Lungu în dosarul sus-menţionat, având drept obiect o contestaţie la decizia de revizuire a pensiei. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine că forma iniţială a art. 180 din Legea nr. 19/2000 a fost corectă, iar în baza prevederilor sale s-a calculat un punctaj de pensie de 2,77777. În urma modificării Legii nr. 19/2000 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, punctajul său de pensie s-a diminuat la 1,5565, astfel că în prezent primeşte o pensie mult mai mică decât cea stabilită în baza legislaţiei anterioare. Consideră că punctajul de pensie ce rezultă din calculul făcut pe baza prevederilor nemodificate ale art. 180 din Legea nr. 19/2000 constituia proprietatea sa, iar diminuarea punctajului înseamnă confiscarea unei părţi a proprietăţii, contrar prevederilor art. 44 alin. (1), (2) şi (3) din Constituţie, republicată, referitoare la ocrotirea proprietăţii private. 

Tribunalul Bucureşti − Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă apreciază că prevederile art. 180 din Legea nr. 19/2000 nu încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la proprietate. În continuare, instanţa apreciază că dispoziţiile art. 180 din Legea nr. 19/2000 încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece „nerecunoaşterea dreptului titularilor drepturilor de pensie stabilite în baza Legii nr. 3/1977, de a beneficia de dispoziţiile de favoare prevăzute de Legea nr. 19/2000, conduce la situaţii în care persoane care au realizat stagii de cotizare identice să beneficieze de cuantumuri diferite ale dreptului de pensie doar pentru că pensiile au fost stabilite în baza unor legi diferite”. 

Potrivit art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările ulterioare, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, în conformitate cu dispoziţiile art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Avocatul Poporului arată că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia dispoziţiile criticate încalcă art. 16 alin. (1) din Constituţie, republicată, deoarece modul de calcul al punctajului mediu anual se face în aceleaşi condiţii pentru toate categoriile de pensionari aflate în aceeaşi situaţie, fără a determina privilegii sau discriminări. Dispoziţiile criticate reglementează o procedură tehnică prin a cărei aplicare se urmăreşte înlăturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări, fără ca aceste discrepanţe să îndreptăţească calificarea reglementării ca fiind discriminatorie. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 faţă de cele ale art. 44 din Constituţie, republicată, se arată că nici aceasta nu poate fi reţinută, deoarece dreptul la pensie este consacrat de art. 47 din Legea fundamentală, şi nu de dispoziţiile constituţionale ale art. 44, care nu au relevanţă în cauză. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul raportor, susţinerile părţilor prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, reţine următoarele:

Curtea Constituţională constată că a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001, ordonanţă aprobată cu modificări prin Legea nr. 338/2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002. 

Acest text de lege are următorul conţinut: „(1) La data intrării în vigoare a prezentei legi pensiile de asigurări sociale de stat, pensiile suplimentare, pensiile de asigurări sociale pentru agricultori, stabilite pe baza legislaţiei anterioare, precum şi ajutoarele sociale stabilite potrivit legislaţiei de pensii devin pensii în înţelesul prezentei legi. 

(2) CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, datorată conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilită în condiţiile art. 80. 

(3) Pensionarilor de asigurări sociale de stat ale căror drepturi stabilite în perioada 1 ianuarie 1998 − 31 martie 2001 sunt mai mari decât un punctaj mediu estimat pentru persoanele ce se vor pensiona în condiţiile prezentei legi, pe lângă punctajul mediu anual determinat conform prevederilor alin. (2), li se atribuie şi acest punctaj mediu estimat, care se are în vedere la operaţiunile de indexare şi recorelare. 

(4) Punctajul mediu estimat, prevăzut la alin. (3), se calculează de CNPAS. 

(5) Punctajul mediu anual şi punctajul mediu estimat se pot corecta corespunzător recorelării prevăzute la art. 168 alin. (3)−(5). 

(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte în baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, stabilit conform alin. (2), (3) şi (5). 

(7) În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos.”

Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, alin. (6) al art. 180 din Legea nr. 19/2000 a fost modificat prin Legea nr. 577/2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1 din 5 ianuarie 2004, dispoziţiile alin. (6) fiind preluate, în esenţă, în noua reglementare. Prin aceeaşi lege au mai fost introduse două alineate, şi anume alin. (3¹) şi (5¹). Textele modificate ori nou-introduse au următorul conţinut:

„(3¹) Se exceptează de la prevederile alin. (3) pensionarii de asigurări sociale de stat ale căror drepturi de pensie s-au stabilit pe baza salariilor din ultimii 5 ani de activitate sau pe baza salariilor de până la data de 1 aprilie 1992. Acestor categorii de persoane li se aplică prevederile alin. (2). [...]

(5¹) După definitivarea procesului de recorelare, punctajul mediu anual al pensiilor cuvenite persoanelor prevăzute la alin. (3¹) nu poate fi mai mic decât cel calculat la data de 1 aprilie 2001. 

(6) Cuantumul pensiilor se stabileşte pe baza prevederilor art. 76, luându-se în considerare punctajul mediu anual sau punctajul mediu estimat, după caz, ce va fi stabilit conform alin. (2), (3), (5) şi (5¹).”

Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că prin dispoziţia legală criticată sunt încălcate prevederile art. 41 alin. (1) şi (2) din Constituţia României. De asemenea, Tribunalul Bucureşti − Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă apreciază că dispoziţia legală criticată încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţia României. După aprobarea Legii de revizuire şi republicarea Constituţiei României, dispoziţiile constituţionale invocate sunt cuprinse în art. 16 alin. (1) şi art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi, ce au următorul conţinut:

− Art. 16: „(1) Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”;

− Art. 44 alin. (1) şi (2) teza întâi: „(1) Dreptul de proprietate, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate. Conţinutul şi limitele acestor drepturi sunt stabilite de lege. 

(2) Proprietatea privată este garantată şi ocrotită în mod egal de lege, indiferent de titular.”

Curtea constată că art. 180 din Legea nr. 19/2000 prevede determinarea punctajului mediu anual al fiecărui pensionar „prin raportarea pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare... la valoarea unui punct de pensie stabilită în condiţiile art. 80”, fără a institui privilegii sau discriminări, acest text fiind deopotrivă aplicabil pentru toţi pensionarii care se află în situaţii identice. Determinarea punctajului mediu anual al fiecărei persoane este un procedeu de natură tehnică şi se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 şi urmează a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor, operaţiune ce se efectuează eşalonat în timp, în funcţie de posibilităţile financiare existente. 

Prin Decizia nr. 70 din 18 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 1 aprilie 2003, Curtea Constituţională a statuat că nu poate fi reţinută critica potrivit căreia art. 180 din Legea nr. 19/2000 încalcă art. 16 din Constituţie, întrucât această critică este infirmată de chiar conţinutul textului criticat, care reglementează o procedură tehnică prin a cărei aplicare, în timp, se urmăreşte înlăturarea discrepanţelor inerente între cei pensionaţi sub imperiul legii anterioare şi cei pensionaţi după intrarea în vigoare a noii reglementări. Existenţa unor asemenea discrepanţe nu îndreptăţeşte însă calificarea reglementării ca fiind discriminatorie şi, prin aceasta, neconstituţională, esenţială fiind voinţa legiuitorului de a le elimina, chiar dacă un atare deziderat se realizează printr-un proces cu derulare în timp, şi nu dintr-o dată, ceea ce, pentru raţiuni evidente, nu este practic posibil. 

De altfel, alin. (7) al art. 180 elimină posibilitatea diminuării unor drepturi stabilite pe baza legislaţiei anterioare, prevăzând că „În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”. 

De asemenea, Curtea constată că nu poate fi reţinută nici critica potrivit căreia textul criticat încalcă dispoziţiile constituţionale referitoare la proprietate, deoarece punctajul mediu anual calculat în vederea pensionării nu reprezintă un element de patrimoniu aflat în proprietatea pensionarului şi de care acesta ar fi lipsit în mod neconstituţional, stabilirea acestui punctaj realizându-se, de altfel, pe criterii obiective. 

Curtea observă că potrivit art. 196 din Legea nr. 19/2000, alin. (1), (5), (6) şi (7) ale art. 180 au intrat în vigoare la 1 aprilie 2001, la un an de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, astfel că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 a modificat aceste alineate anterior datei intrării lor în vigoare. În acest context nu poate fi primită nici susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia dispoziţiile legale criticate, în redactarea lor iniţială, ar fi produs anumite efecte juridice care au fost anulate prin modificarea textului prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001. Modificarea a fost impusă de constatarea că nu existau suficiente resurse financiare pentru acoperirea diferenţelor ce ar rezulta din recalcularea şi recorelarea imediată şi simultană a tuturor pensiilor stabilite pe baza legislaţiei anterioare, aceste operaţiuni urmând a se efectua eşalonat în timp. 

În sensul celor expuse mai sus Curtea Constituţională s-a mai pronunţat prin Decizia nr. 476 din 9 decembrie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 125 din 11 februarie 2004, Decizia nr. 113 din 13 martie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 242 din 9 aprilie 2003, Decizia nr. 342 din 5 decembrie 2002, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 113 din 24 februarie 2003, Decizia nr. 155 din 30 martie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 407 din 6 mai 2004. 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, al art. 13 alin. (1) lit. A.d), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Tudorel Lungu în

Dosarul nr. 6.208/AS/2003 al Tribunalului Bucureşti − Secţia a VIII-a civilă, conflicte de muncă şi litigii de muncă. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 15 iunie 2004.