Decizia Curţii Constituţionale nr. 155/2004

M. Of. nr. 407 din 6 mai 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 155

din 30 martie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare

 

Costică Bulai − preşedinte

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Lucian Stângu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Ioan Vida − judecător

Aurelia Popa − procuror

Ioana Marilena Chiorean − magistrat-asistent

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Virgil Marian în Dosarul nr. 8.083/2003 al Tribunalului Cluj − Secţia comercială şi de contencios administrativ. 

La apelul nominal se prezintă autorul excepţiei, Virgil Marian, personal, lipsă fiind cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 

Cauza fiind în stare de judecată, Virgil Marian solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată în faţa instanţei de judecată, arătând că dispoziţiile legale criticate instituie discriminări între pensionari, ceea ce contravine art. 16 alin. (1) din Constituţie. 

Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, apreciind că dispoziţiile legale criticate nu instituie discriminări la calcularea pensiei şi, ca atare, sunt constituţionale. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 6 noiembrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 8.083/2003, Tribunalul Cluj − Secţia comercială şi de contencios administrativ a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Virgil Marian într-o cauză civilă având ca obiect contestaţia formulată de acesta împotriva deciziei de pensionare emise de Casa Judeţeană de Pensii Cluj. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că dispoziţiile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 sunt neconstituţionale, deoarece produc efecte discriminatorii. 

Tribunalul Cluj − Secţia comercială şi de contencios administrativ apreciază că excepţia ridicată nu este întemeiată, întrucât „recorelarea tuturor categoriilor de pensii urmăreşte să determine modalitatea de stabilire a măsurilor de protecţie socială, iar dispoziţiile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 nu afectează pensiile stabilite anterior intrării în vigoare a legii, ci instituie un sistem unitar de calcul al acestora”. 

Potrivit dispoziţiilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispoziţiilor art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, cu modificările ulterioare, s-a solicitat şi punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Avocatul Poporului consideră ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, bazată pe prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, deoarece „data pensionării, anterioară sau ulterioară intrării în vigoare a art. 180 alin. (2), în redactarea modificată, generează situaţii juridice diferite, care impun şi justifică un tratament juridic diferenţiat”. De altfel, textul de lege criticat se aplică tuturor categoriilor de pensionari care îndeplinesc aceleaşi condiţii de pensionare, iar în privinţa pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a noii reglementări, problema determinării punctajului mediu anual al fiecărei persoane este de natură tehnică şi nu reprezintă o încălcare a principiului egalităţii în drepturi. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, precum şi celor ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 140 din 1 aprilie 2000), modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 49/2001 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 161 din 30 martie 2001), aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 338/2002 (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 25 iunie 2002), dispoziţii care, în prezent, au următorul cuprins: „CNPAS va lua măsurile necesare astfel încât la data intrării în vigoare a prezentei legi să determine punctajul mediu anual al fiecărui pensionar, prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare, pe categoriile de pensii prevăzute la art. 40, din care s-a dedus contribuţia pentru asigurările sociale de sănătate, datorată conform legii, la valoarea unui punct de pensie, stabilite în condiţiile art. 80.”

În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia apreciază că dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţia României, revizuită şi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 31 octombrie 2003, prevederi care au următorul conţinut: „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări.”

Examinând excepţia de neconstituţionalitate ridicată, Curtea reţine următoarele:

Textul art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000, cu modificările şi completările ulterioare, nu instituie nici privilegii şi nici discriminări, acesta fiind deopotrivă aplicabil pentru toţi pensionarii care se află în situaţii identice. După cum a statuat Curtea Constituţională în numeroase cazuri, de exemplu prin Decizia Plenului nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994, principiul egalităţii în drepturi, consacrat de art. 16 alin. (1) din Constituţie, nu presupune uniformitate şi se aplică la situaţii egale, iar în cazul situaţiilor diferite în care se află anumite categorii de cetăţeni se justifică soluţii legislative diferite, fără a fi considerate ca fiind discriminatorii. 

Astfel, dacă s-ar fi prevăzut că pensiile stabilite pe baza legislaţiei anterior în vigoare se recalculează în condiţiile şi conform criteriilor prevăzute de noua reglementare, aceasta ar fi avut caracter retroactiv, contrar prevederilor art. 15 alin. (2) din Constituţie. Recalcularea şi recorelarea pensiilor anterior stabilite se fac ca o măsură de protecţie socială, iar nu prin aplicarea retroactivă a legii. 

Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate prevăd determinarea punctajului mediu anual al fiecărui pensionar „prin raportarea cuantumului pensiilor cuvenite conform legislaţiei anterioare [É] la valoarea unui punct de pensie stabilită în condiţiile art. 80”. Determinarea punctajului mediu anual se face în aceleaşi condiţii pentru toate persoanele pensionate anterior datei intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 şi urmează a se avea în vedere la recalcularea şi recorelarea pensiilor, operaţiune ce se efectuează eşalonat în timp, în funcţie de posibilităţile financiare prevăzute. 

Totodată, alin. (7) al art. 180 elimină posibilitatea diminuării unor drepturi stabilite pe baza legislaţiei anterioare, prevăzând că, „În situaţia în care cuantumul pensiilor, stabilit conform alin. (6), este mai mic decât cel stabilit în baza legislaţiei anterioare, se păstrează în plată cuantumul avantajos”. 

Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi al art. 25 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 180 alin. (2) din Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările şi completările ulterioare, excepţie ridicată de Virgil Marian în Dosarul nr. 8.083/2003 al Tribunalului Cluj − Secţia comercială şi de contencios administrativ. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 30 martie 2004.