Decizia Curții Constituționale nr. 132/2004

M. Of. nr. 309 din 7 aprilie 2004

 

CURTEA CONSTITUȚIONALĂ

 

D E C I Z I A   Nr. 132

din 18 martie 2004

referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, modificată și completată prin Legea nr. 75/2002, republicată, și a dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic

 

Nicolae Popa − președinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Șerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Iuliana Nedelcu − procuror

Florentina Geangu − magistrat-asistent

P e   r o l   s e   a f l ă   s o l u ț i o n a r e a   e x c e p ț i e i   d e   neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 și ale art. 98 alin. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic, excepție ridicată de Ilie Nicolae în Dosarul nr. 5.265/2003 al Tribunalului Bihor.

La apelul nominal lipsesc părțile, față de care procedura de citare este legal îndeplinită.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul pe fond, pune concluzii de respingere a excepției de neconstituționalitate ca neîntemeiată, invocând jurisprudența în materie a Curții Constituționale.

C U R T E A,

având în vedere actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin Încheierea din 22 octombrie 2003, pronunțată în Dosarul nr. 5.265/2003, Tribunalul Bihor a sesizat Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 31 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, modificată prin Legea nr. 75/2002, și ale art. 98 alin. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic. Excepția a fost ridicată de Ilie Nicolae, inculpat în dosarul menționat.

În motivarea excepției de neconstituționalitate, autorul acesteia susține că dispozițiile criticate sunt contrare prevederilor art. 72 alin. (3) lit. f) [în prezent art. 73 alin. (3) lit. h)] din Constituție, potrivit cărora infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora se reglementează prin lege organică. În acest sens arată că un element de calificare a infracțiunii prevăzute de art. 31 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, modificată prin Legea nr. 75/2002, constând în „tăierea sau scoaterea din rădăcini, fără drept, de arbori, puieți sau lăstari din fondul forestier național, indiferent de forma de proprietate, de către proprietari, deținători sau de către oricare altă persoană...”, respectiv a infracțiunii prevăzute de art. 98 alin. 1 din Legea nr. 26/1996, constând în „furtul de arbori doborâți sau rupți de fenomene naturale, ori de arbori, puieți sau lăstari care au fost tăiați ori scoși din rădăcini, cu sau fără drept, din fondul forestier național sau de pe terenurile cu vegetație forestieră...”, și anume paguba în funcție de care se face încadrarea în formă simplă sau agravată a infracțiunii, este stabilit printr-un act administrativ cu caracter normativ (ordin al ministrului), ceea ce este inadmisibil, reglementarea pagubei trebuind să se facă prin lege organică. Totodată arată că inițial Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 avea o formulare legală, potrivit căreia calificarea infracțiunii se făcea în raport cu volumul masei extrase care trebuia să fie de peste 5 metri cubi, deci exista un criteriu obiectiv de determinare a pagubei. Or, în prezent, se prevede un criteriu subiectiv și aleatoriu, putând fi schimbat chiar lunar, ceea ce este neconstituțional.

Tribunalul Bihor arată că excepția este neîntemeiată, întrucât, din examinarea dispozițiilor art. 107 alin. 1 din Legea nr. 26/1996, rezultă că atât elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute în art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996, cât și criteriile și cuantumurile, potrivit cărora acestea se determină, sunt reglementate de lege, astfel încât nu pot fi considerate ca neconstituționale. În conformitate cu dispozițiile art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului și Guvernului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de neconstituționalitate ridicate. De asemenea, potrivit dispozițiilor art. 181 din Legea nr. 35/1997 privind organizarea și funcționarea instituției Avocatul Poporului, cu modificările ulterioare, a fost solicitat punctul de vedere al acestei instituții.

Guvernul precizează mai întâi că, în urma republicării Ordonanței Guvernului nr. 96/1998, modificată, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, art. 31 a devenit art. 32. Cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, Guvernul arată că este neîntemeiată, întrucât, chiar dacă aceste dispoziții sunt cuprinse într-o ordonanță a Guvernului, ele au fost introduse prin Legea nr. 141/1999 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998 (art. 322) și apoi modificate prin Legea nr. 75/2002 pentru modificarea și completarea Ordonanței Guvernului nr. 96/1998. Ambele legi au fost adoptate cu respectarea art. 74 alin. (1) [în prezent art. 76 alin. (1)] din Constituție, care reglementează condițiile de adoptare a legilor organice.

Referitor la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996, Guvernul apreciază, de asemenea, că este neîntemeiată, întrucât această lege a fost adoptată ca lege organică, potrivit art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, și cu respectarea dispozițiilor art. 74 alin. (1) [în prezent art. 76 alin. (1)] din Constituție.

Avocatul Poporului consideră că excepția este neîntemeiată, întrucât textele criticate prevăd elementele constitutive ale infracțiunilor pe care le reglementează, fiind în concordanță cu prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituție, potrivit cărora prin lege organică se reglementează infracțiunile, pedepsele și regimul de executare a acestora. De asemenea, faptul că prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, respectiv Ministerul Agriculturii, Pădurii, Apelor și Mediului, nu încalcă prevederile constituționale invocate, deoarece prețul mediu nu reprezintă un element constitutiv al infracțiunii, ci numai un criteriu pentru determinarea pagubei de care depinde incriminarea.

Președinții celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepția de neconstituționalitate ridicată.

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului și Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispozițiile legale criticate, raportate la prevederile Constituției, precum și dispozițiile Legii nr. 47/1992, reține următoarele:

Curtea Constituțională a fost legal sesizată și este competentă, potrivit dispozițiilor art. 146 lit. d) din Constituție, republicată, precum și ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 și 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluționeze excepția de neconstituționalitate ridicată.

Autorul excepției contestă, astfel cum rezultă din notele scrise depuse la dosarul instanței de judecată, constituționalitatea dispozițiilor art. 31 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, modificată prin Legea nr. 75/2002, precum și a dispozițiilor art. 98 alin. 3 și 4 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic.

Examinând prevederile criticate, Curtea constată că, în baza art. III din Legea nr. 75/2002, Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, modificată și completată, a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 122 din 26 februarie 2003, dându-se textelor o nouă numerotare, în care art. 31 a devenit art. 32, așa încât critica de neconstituționalitate nu poate viza art. 31 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, modificată prin Legea nr. 75/2002, ci art. 32 alin. (3) și (4) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată. Totodată, Curtea observă că, deși sunt indicate ca obiect al excepției de neconstituționalitate, alineatele (3) și (4) ale art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, respectiv alineatele 3 și 4 ale art. 98 din Legea nr. 26/1996, din motivarea excepției rezultă că autorul critică doar prevederile alineatului (3) al art. 32 din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, respectiv prevederile alineatului 3 al art. 98 din Legea nr. 26/1996, alineatul 4 al acelorași articole nefiind vizat prin motivele de neconstituționalitate invocate.

Așa fiind, obiectul excepției de neconstituționalitate îl constituie, pe de o parte, dispozițiile art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, potrivit cărora: „Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.”, iar pe de altă parte, dispozițiile art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic, conform cărora: „Când fapta a avut ca urmare o pagubă în valoare de peste 50 de ori mai mare decât prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, pedeapsa este închisoarea de la 3 la 10 ani”. În motivarea excepției de neconstituționalitate se invocă încălcarea, prin dispozițiile criticate, a prevederilor constituționale ale art. 72 alin. (3) lit. f) care, ca urmare a revizuirii și republicării Constituției, au dobândit o nouă numerotare, și anume art. 73 alin. (3) lit. h), fără a fi însă modificate, având următorul conținut: „Prin lege organică se reglementează […]

h) infracțiunile, pedepsele și regimul executării acestora”.

Autorul excepției susține că textele de lege criticate sunt neconstituționale, întrucât condiționează existența infracțiunilor silvice reglementate de art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, respectiv de art. 98 alin. 1 din Codul silvic, de prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, prin care se determină valoarea pagubei de care depinde existența infracțiunii, atât în varianta simplă, cât și în varianta agravată a acesteia, preț care se stabilește prin ordin al ministrului agriculturii, pădurilor, apelor și mediului, deci printr-un act administrativ, contrar principiului constituțional potrivit căruia, în materie de infracțiuni și pedepse, se reglementează prin lege organică.

Examinând susținerile autorului excepției de neconstituționalitate, Curtea constată că s-a mai pronunțat în jurisprudența sa cu privire la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996, în raport de aceleași dispoziții constituționale și față de aceleași critici ca și în cazul excepției de față.

Astfel, prin Decizia nr. 102 din 29 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, Curtea Constituțională a respins excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 și 98 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic (așadar, implicit a dispozițiilor ce fac obiectul excepției de față), reținând în esență că, chiar dacă prețul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior este stabilit, în baza art. 107 alin. 1 din Codul silvic și art. 5 din Legea nr. 81/1993 privind determinarea despăgubirilor în cazul unor pagube produse fondului forestier, vegetației forestiere din afara fondului forestier situate pe terenurile proprietate publică și privată și economiei vânatului, de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură, această determinare se face în baza unei împuterniciri date prin lege organică, iar evaluarea pagubelor are la bază criterii stabilite de lege (anexa nr. 1 la Legea nr. 81/1993, referitoare la evaluarea pagubelor cauzate prin tăierea, scoaterea din rădăcini, distrugerea, degradarea sau sustragerea arborilor, puieților sau lăstarilor, în cazul în care prejudiciul este produs prin fapte care, potrivit legii, constituie contravenții sau infracțiuni). Așadar, determinarea prețului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se realizează în baza unor criterii obiective și legale, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreționare ce ar putea duce la încălcarea principiului legalității incriminării.

De altfel, aceleași considerente se regăsesc și în Decizia nr. 27 din 23 februarie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 261 din 7 iunie 1999, referitoare la excepția de neconstituționalitate a prevederilor art. 97 alin. 1, 2 și 4 și a prevederilor art. 98 alin. 1, 2 și 4 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic, precum și în Decizia nr. 57 din 6 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 175 din 20 martie 2003, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 97 alin. 1 și ale art. 98 alin. 1 din același act normativ. Întrucât nu au intervenit elemente noi care să determine schimbarea jurisprudenței Curții Constituționale, soluțiile și considerentele cuprinse în deciziile menționate își mențin valabilitatea și în cauza de față, așa încât excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 urmează să fie respinsă. În ceea ce privește excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998, republicată, Curtea urmează să o respingă ca neîntemeiată pentru aceleași considerente, având în vedere că criticile formulate au aceeași motivare și vizează aceleași aspecte ca și în cazul excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Codul silvic.

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) și al art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, precum și al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 și al art. 25 alin. (1) și (4) din Legea nr. 47/1992, republicată,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art. 32 alin. (3) din Ordonanța Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic și administrarea fondului forestier național, republicată, și a dispozițiilor art. 98 alin. 3 din Legea nr. 26/1996 − Codul silvic, excepție ridicată de Ilie Nicolae în Dosarul nr. 5.265/2003 al Tribunalului Bihor.

Definitivă și obligatorie.

Pronunțată în ședința publică din data de 18 martie 2004.

 

PREȘEDINTELE CURȚII CONSTITUȚIONALE,

prof. univ. dr. NICOLAE POPA

 

 

Magistrat-asistent,

Florentina Geangu