Decizia Curţii Constituţionale nr. 111/2004

M. Of. nr. 290 din 1 aprilie 2004

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

 

D E C I Z I A  Nr. 111

din 11 martie 2004

referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului

 

Nicolae Popa − preşedinte

Costică Bulai − judecător

Nicolae Cochinescu − judecător

Constantin Doldur − judecător

Kozsokár Gábor − judecător

Petre Ninosu − judecător

Şerban Viorel Stănoiu − judecător

Lucian Stângu − judecător

Ioan Vida − judecător

Aurelia Popa − procuror

Doina Suliman − magistrat-asistent şef

Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Daniela Bernard în Dosarul nr. 3.364/2002 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. 

La apelul nominal se prezintă personal Daniela Bernard, în calitate de autor al excepţiei şi de reprezentant al Societăţii Comerciale „Dalim Tranzit” − S.R.L. din Bucureşti, precum şi Mircea Dumitrescu, prin mandatarul său, Ion Mihnea. Lipsesc celelalte părţi, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 

Daniela Bernard solicită admiterea excepţiei pentru argumentele invocate în concluziile scrise depuse în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 

Mircea Dumitrescu, prin mandatar, depune concluzii scrise prin care solicită respingerea excepţiei ca fiind neîntemeiată. 

Reprezentantul Ministerului Public, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 

C U R T E A,

având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:

Prin Încheierea din 22 octombrie 2003, pronunţată în Dosarul nr. 3.364/2002, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului. Excepţia a fost ridicată de Daniela Bernard cu ocazia soluţionării unei acţiuni civile de revendicare a unui imobil. 

În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că prevederile legale criticate înfrâng dispoziţiile constituţionale ale art. 15 alin. (2) şi ale art. 16 alin. (1), deoarece sancţionează chiriaşii pentru acte juridice încheiate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 112/1995 şi instituie o diferenţă nejustificată între diferitele categorii de chiriaşi ai locuinţelor trecute în proprietatea statului, prin exceptare, de la posibilitatea cumpărării acestor locuinţe, a chiriaşilor care au dobândit sau înstrăinat o locuinţă proprietate personală în localitatea de domiciliu, după 1 ianuarie 1990. 

Instanţa de judecată, apreciind ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate, arată că dispoziţiile Legii nr. 112/1995 „nu produc [...] efecte retroactive asupra raporturilor juridice născute anterior intrării sale în vigoare, ci vizează exclusiv actele juridice încheiate sub imperiul său, stabilind regimul juridic aplicabil acestora”. De asemenea, consideră că dispoziţiile legale criticate nu contravin nici principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice, „întrucât tratamentul juridic pe care îl instituie îi vizează pe toţi chiriaşii titulari ai unor contracte valabile de închiriere asupra apartamentelor în care locuiesc”. În acelaşi timp arată că tratamentul juridic diferenţiat instituit de textul de lege criticat „are o motivare obiectivă şi rezonabilă”, deoarece măsurile de protecţie a chiriaşilor, prevăzute în capitolul III din Legea nr. 112/1995, nu se mai justifică în cazul acelora care, ulterior datei de 1 ianuarie 1990, au dobândit în proprietate o locuinţă sau care, având o astfel de proprietate, au înstrăinat-o. 

Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, republicată, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate, iar în conformitate cu art. 18¹ din Legea nr. 35/1997, a fost solicitat punctul de vedere al instituţiei Avocatul Poporului. 

Guvernul, invocând jurisprudenţa constantă în materie a Curţii Constituţionale, consideră că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 

Avocatul Poporului apreciază că prevederile art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 nu încalcă dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea excepţiei. Astfel, remarcă faptul că textul legal criticat nu produce efecte retroactive asupra actelor juridice încheiate de chiriaşii titulari de contract în perioada cuprinsă între 1 ianuarie 1990 şi până la intrarea în vigoare a Legii nr. 112/1995. De asemenea, consideră că instituirea unor excepţii de la acordarea protecţiei conform Legii nr. 112/1995 pentru acei chiriaşi sau membrii familiei lor care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu, reprezintă un drept exclusiv al legiuitorului. În ceea ce priveşte critica referitoare la încălcarea de către dispoziţiile art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, apreciază că aceasta nu este întemeiată, dat fiind că situaţiile diferite în care se găsesc, pe de o parte, chiriaşii titulari de contract, care nu au dobândit sau înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, iar pe de altă parte, chiriaşii care au dobândit sau înstrăinat o astfel de locuinţă, justifică un tratament diferenţiat. În sprijinul argumentelor sale, invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale, concretizată prin Decizia nr. 262/2003, Decizia nr. 107/1995 şi Decizia nr. 342/2003. 

Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 

C U R T E A,

examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit în cauză de judecătorul-raportor, susţinerile părţilor prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei republicate, precum şi dispoziţiile Legii nr. 47/1992, reţine următoarele:

Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, republicată, ale art. 1 alin. (1), ale art. 2, 3, 12 şi 23 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate ridicată. 

Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 279 din 29 noiembrie 1995. 

Aceste dispoziţii legale au următoarea redactare:

− Art. 9 alin. 6: „Fac excepţie de la prevederile alin. 1 chiriaşii titulari sau membrii familiei lor − soţ, soţie, copii minori − care au dobândit sau au înstrăinat o locuinţă proprietate personală după 1 ianuarie 1990, în localitatea de domiciliu”. 

În susţinerea neconstituţionalităţii acestor texte de lege, autorul excepţiei invocă încălcarea următoarelor prevederi din Constituţia republicată:

− Art. 15 alin. (2): „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile”. 

− Art. 16 alin. (1): „Cetăţenii sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi fără discriminări”. 

Examinând excepţia, Curtea constată că asupra constituţionalităţii dispoziţiilor legale criticate s-a mai pronunţat. Astfel, prin Decizia nr. 92 din 10 iunie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 352 din 26 iulie 1999, Curtea Constituţională, respingând, cu majoritate de voturi, excepţia de neconstituţionalitate, a statuat că aceste dispoziţii nu contravin art. 16 alin. (1) din Constituţie. Pentru a pronunţa această soluţie Curtea a reţinut că textul de lege criticat „acordă posibilitatea tuturor chiriaşilor titulari ai unor contracte de închiriere a apartamentelor în care locuiesc de a opta între a cumpăra aceste apartamente, după expirarea termenului prevăzut la art. 14 din lege, sau de a rămâne în continuare chiriaşi”. 

De asemenea, Curtea a decis că nici argumentul privind caracterul retroactiv al acestor dispoziţii nu poate fi reţinut ca motiv de neconstituţionalitate, deoarece aceste reglementări reprezintă voinţa legiuitorului, care a înţeles să excludă anumite categorii de chiriaşi de la beneficiul pre lungirii contractelor de închiriere sau al cumpărării apartamentelor în care locuiesc. 

În speţă nu au intervenit elemente noi de natură să justifice schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie. 

Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi art. 147 alin. (4) din Constituţia republicată, precum şi al art. 13 alin. (1) lit. A.c), al art. 23 alin. (1) şi (6), al art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 47/1992, republicată, cu majoritate de voturi,

C U R T E A

În numele legii

D E C I D E:

Respinge excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. 6 din Legea nr. 112/1995 pentru reglementarea situaţiei juridice a unor imobile cu destinaţia de locuinţe, trecute în proprietatea statului, excepţie ridicată de Daniela Bernard în Dosarul nr. 3.364/2002 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti. 

Definitivă şi obligatorie. 

Pronunţată în şedinţa publică din data de 11 martie 2004.