AVIZ
referitor la proiectul de HOTĂRÂRE privind actualizarea Strategiei naționale de management al riscului la
inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin
Hotărârea Guvernului nr. 846/2010
Analizând proiectul de HOTĂRÂRE privind actualizarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 407 din 29.11.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1298/29.11.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 29 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de hotărâre, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de hotărâre are ca obiect actualizarea Strategiei naționale de management al riscului la inundații pe termen mediu și lung, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 846/2010, drept urmare a aplicării prevederilor Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, respectiv obligația actualizării acesteia la 6 ani.
Potrivit Notei de fundamentare, „Strategia furnizează premisele de asigurare a unui nivel adecvat de protecție și reziliență a societății românești, economiei, mediului și patrimoniului cultural față de impactul generat de inundații și riscurile asociate acestora, în orizontul de timp 2023–2035”.
În concordanță cu cele exprimate în Nota de fundamentare, adoptarea demersului legislativ va sprijini îndeplinirea cerințelor de raportare a directivei supra citată și va crea cadrul strategic pentru diminuarea consecințelor negative ale inundațiilor pentru sănătatea umană, activitatea economică, mediu și patrimoniul cultural prin rezultatul sinergiei măsurilor de prevenire, protecție, pregătire, a celor de management a situațiilor de urgență și a măsurilor întreprinse post inundații - reconstrucție/refacere și evaluare.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, demersul normativ intră sub incidența reglementărilor subsumate Politicii în domeniul Mediului, al consumatorilor şi al protecției sănătății, integrate segmentului legislativ - Mediu, în sectorul - Dispoziții generale şi programe.
La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență dispozițiile Directivei 2007/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2007 privind evaluarea și gestionarea riscurilor de inundații, ale Directivei 2000/60/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 23 octombrie 2000 de stabilire a unui cadru de politică comunitară în domeniul apei, cu modificările și completările ulterioare, precum și alte documente programatice europene ce vizează aceste problematici, în raport de care, prezentul demers normativ urmărește să asigure un cadru juridic adecvat, din perspectiva implementării corespunzătoare în spațiul normativ intern, în conformitate cu dispozițiile art. 288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Din analiza proiectului, în raport de normele europene vizate, au rezultat următoarele:
3.1. La anexă, Secțiunea a III a, pct.3.1., pentru rigoare normativă și, întrucât Directiva 92/43/CEE și Directiva 2000/60/CE prezintă modificări și completări succesive, semnalăm că, după titlul acestora să se adauge sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.
De asemenea, tot în cadrul aceluiași punct 3.1. menționat supra, întrucât directivele europene nu se aplică direct, ci se transpun în dreptul intern, iar statele membre trebuie să comunice măsurile naționale de transpunere, este necesar ca în locul trimiterii la aceste acte juridice europene (deja transpuse și implementate în ordinea juridică națională), să fie menționate actele normative interne[1] prin care au fost transpuse acestea.
La lit. d), pentru unitate în redactare și pentru o informare completă, recomandăm înlocuirea expresiei „/Directiva-Cadru privind apa” cu sintagma „/Directiva 2000/60/CE (Directiva-Cadru privind apa)”. Observația este valabilă și pentru lit. e) a aceluiași pct. 3.1., respectiv, în loc de „/Directivele «Păsări» și «Habitate» ale UE” să se înlocuiască cu „/Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice, cu modificările și completările ulterioare și Directiva 92/43/CEE a Consiliului din 21 mai 1992 privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică, cu modificările și completările ulterioare (Directivele Uniunii Europene privind păsările și habitatele)”.
La lit. j), pentru o informare completă, propunem ca sintagma „/Directiva INSPIRE” să fie înlocuită cu expresia „Directiva 2007/2/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 14 martie 2007 de instituire a unei infrastructuri pentru informații spațiale în Comunitatea Europeană, cu modificările și completările ulterioare (Directiva INSPIRE)”.
3.2. La Secțiunea a IV a, pct. 4.1., lit. b), având în vedere că respectiva directivă a mai fost citată anterior, dar și pentru o informare completă, propunem ca menționarea acesteia să se facă astfel: „managementul riscului la inundații - începutul acestei perioade a fost marcată de publicarea Directivei 2007/60/CE”.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
3.3. La Secțiunea a IV a, pct. 4.3, al cincilea paragraf, pentru respectarea uzanței normative și pentru identificarea corectă a instituției la care se face referire, este necesară înlocuirea abrevierii „C.E.” cu sintagma „Comisia Europeană”.
3.4. La Secțiunea a VI a, pct. 6.3, este necesară redarea in extenso a abrevierii „UE”, respectiv „Uniunii Europene”. Această observație este valabilă, în mod corespunzător, pentru toate situațiile similare din cuprinsul Anexei proiectului.
3.5. La Secțiunea a XI a, pct. 11.2, pct. 3, subpct. 3.2., pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesar să se redea titlul complet al actului juridic european, astfel: „Regulamentul (UE) nr. 1305/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 17 decembrie 2013 privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului, cu modificările și completările ulterioare”.
4. La primul paragraf din preambul, pentru a evita repetarea substantivului „prevederile”, care se regăsește și în al doilea paragraf, propunem înlocuirea acestuia cu „dispozițiile”.
5. La articolul unic, pentru evitarea încărcării excesive a textelor, precum și pentru parcurgerea și înțelegerea cu celeritate a informațiilor juridice prezentate propunem ca, după numărul și anul adoptării hotărârii aprobării strategiei, să fie inclusă și sintagma „denumită în continuare Strategie”, urmând ca în tot cuprinsul actului normativ, raportarea să se realizeze la forma succintă întrucât în anexă sunt întâlnite multiple forme de exprimare.
6. La anexa, formulăm următoarele observații de tehnică legislativă:
6.1. Cu privire la forma de identificare a celor douăsprezece secțiuni reunite în cadrul anexei analizată, aceasta se va realiza numai prin uzitarea cifrelor arabe, în conformitate cu exigențele normative, după următoarele modele redacționale: „Secțiunea 1”, „Secțiunea a 2-a”, „Secțiunea a 3-a”.
În cazul în care această propunere este preluată, atunci și textele normelor de trimitere la aceste secțiuni trebuie ajustate în conformitate cu noua modalitate de numerotare.
6.2. Semnalăm că nu sunt respectate prevederile art. 49 alin. (1) și (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora enumerările trebuie identificate prin utilizarea literelor mici ale alfabetului și nu prin liniuțe sau alte semne grafice, iar o enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde la rândul ei o altă enumerare. Pe cale de consecință, textul trebuie reamenajat în consecință.
De asemenea, pentru corectitudinea și unitatea redactării, propunem ca termenii din debutul enumerărilor să fie redați cu inițială mică.
Totodată, pentru respectarea unității redacționale, abrevierile care nu se regăsesc în listă se vor introduce sau se vor reda in extenso.
6.3. În ceea ce privește actele normative la care se fac trimiteri în cuprinsul anexei, precizăm că, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, trimiterile la acestea trebuie realizate prin indicarea categoriei acestora, a numărului și a anului adoptării lor, urmată de indicarea titlului și, dacă este cazul, de mențiuni referitoare la evenimentele legislative intervenite ulterior intrării în vigoare (aprobare prin lege, modificări și/sau completări, republicări), fără a se reda și datele de identificare ale editorialului în care au fost publicate și fără utilizarea abrevierilor de forma „OUG” și „HG”.
Totodată, precizăm că, potrivit normelor de tehnică legislativă, titlurile actelor normative vor fi redate doar când acestea sunt invocate pentru prima dată, pentru a nu se încărca excesiv textul reglementării, la trimiterile ulterioare menținându-se numai evenimentele legislative.
6.4. Referitor la sistematizarea conținutului anexei, precizăm că normele din cuprinsul acesteia nu sunt redactate și marcate potrivit exigențelor normelor de tehnică legislativă, respectiv de art. 51 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, fapt pentru care sugerăm ca anexa să fie structurată pe capitole și secțiuni, iar acestea, la rândul lor, pe articole și alineate, pentru o mai ușoară identificare a textelor și pentru operarea cu precizie a unor eventuale intervenții legislative asupra Strategiei.
Coroborat cu prevederile art. 8 alin. (4) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, pentru consonanță cu uzanța normativă textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce ... . Forma și estetica exprimării nu trebuie să prejudicieze stilul juridic, precizia și claritatea dispozițiilor.
Pe de altă parte, dispozițiile art. 36 alin. (1) și (4) din aceeași lege invocată supra, actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc. Redactarea este subordonată dezideratului înțelegerii cu ușurință a textului de către destinatarii acestuia.
6.5. Pentru respectarea prevederilor art. 38 alin. (3) teza finală din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor, propunem reformularea textelor, astfel încât să fie eliminate parantezele din expresii.
6.6. Relevăm că pentru corectitudine, dată fiind multitudinea de titulaturi ale unor ministere invocate, în cazul în care, posibil să existe vreo eroare în menționare, aceasta trebuie să fie actualizată și/rectificată în conformitate cu cele prevăzute în anexa nr. 1 din Hotărârea Parlamentului României nr. 22/2023.
6.7. În cuprinsul Strategiei este necesar a se ține cont de principiul normativ privitor la consecvența terminologică, potrivit căruia, în limbajul normativ aceleași noțiuni se exprimă numai prin aceiași termeni.
6.8. În multe situații, semnalăm prezența unor cuvinte alipite, cel mai probabil erori de tehnoredactare, cum ar fi, cu titlu exemplificativ, „... faptul căîn ...”, „... și actualizareadocumentului ...”, sau „... actualizareeste”, însă, pentru corectitudine gramaticală, se impun rectificările de rigoare;
6.9. Utilizarea abrevierii „etc.” este inadecvată în redactarea actelor normative. În acest sens, propunem varianta alternativă „și altele asemenea”.
7. La Secțiunea 1, la pct. 1.1. paragraful doi, pentru corectitudinea exprimării, se impune eliminarea prepoziției „de”, din sintagma „La peste 10 de ani de la”.
La paragraful opt, referitor la exprimarea „document strategic de referință, cu impact semnificativ în ceea privește instituțiile/structurile cu atribuții si responsabilități în managementul riscului de inundații”, pentru o coerență eficientă a textului, precum și pentru a asigura o grupare armonioasă a ideilor legislative, propunem comutarea acesteia în primul paragraf al pct. 1.1. .
La paragraful unsprezece, semnalăm că ipoteza juridică prevăzută la lit. b), este parțial similară cu cea existentă în paragraful opt, iar în conformitate cu unul din principiile normative este stipulat faptul că în procesul de legiferare este interzisă instituirea acelorași reglementări în mai multe articole sau alineate din același act normativ ori în două sau mai multe acte normative. Pentru sublinierea unor conexiuni legislative se utilizează norma de trimitere.
La lit. c), potrivit exigențelor normative, în ceea ce privește folosirea parantezelor pentru exprimarea unor detalii suplimentare, fiind interzis acest procedeu, propunem eliminarea acelora ce încadrează acronimul „(PMRI)”, observația fiind aplicabilă, în mod corespunzător pentru toate situațiile similare.
De asemenea, pentru prezentarea corectă a informației juridice, norma de trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 976/2016, trebuie să fie realizată astfel: „Hotărârea Guvernului nr. 976/2016 privind alocarea unei sume din Fondul de rezervă bugetară la dispoziția Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unități administrativ-teritoriale, în vederea asigurării continuității serviciului public de alimentare cu energie termică în sistem centralizat a populației”.
La lit. f), paragraful doi, întrucât planul de acțiune este la prima menționare în cadrul anexei, potrivit normelor de tehnică legislativă, propunem ca formularea „precum și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia, pe baza unui nou cadru normativ, pentru perioada 2024-2035.”, să fie înlocuită cu „precum și a Planului de acțiune pentru implementarea acesteia, prevăzut în anexa la prezenta strategie, pe baza unui nou cadru normativ pentru perioada 2024-2035”.
La pct. 1.3. lit. f), pentru o informare juridică corectă, textul de trimitere la Hotărârea Guvernului nr. 886/2023, trebuie să fie realizată astfel: „Hotărârea Guvernului nr. 886/2023 pentru actualizarea planurilor de management al riscului la inundatii aferente celor 11 administrații bazinale de apă si fluviului Dunărea de pe teritoriul României, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 972/2016, cu modificările ulterioare”.
8. La Secțiunea a II-a, în cadrul schemei „Studiul de inundabilitate și Analiză de soluții”, abrevierea „G.A.”, pentru claritate și înțelegere facilă a noțiunii „autorizației G.A.”, este necesară scrierea acesteia sub forma „autorizației de gospodărirea apelor”, pentru a asigura consecvență terminologică cu prevederile din cuprinsul anexei.
9. La Secțiunea a III-a, pct. 3.1., la primul paragraf, la partea introductivă, pentru prezentarea corectă din punct de vedere al evidenței legislative, expresia „Convenția Cadru a Națiunilor Unite privind Schimbările Climatice, Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015 și european,” trebuie redactată după cum urmează: „Convenția-cadru a Națiunilor Unite asupra schimbărilor climatice, Acordul de la Paris din 12 decembrie 2015 și semnat de România la New York la 22 aprilie 2016”.
La lit. b), pentru argument de îmbunătățire a exprimării dar și pentru același raționament arătat anterior, propunem ca enunțul „strategie aprobată pe 24.02.2021;”, să fie redactat „strategie aprobată la data de 24 februarie 2021;”.
La pct. 3.2., la paragraful doi, cu referire la mențiunea „Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030 (SNDDR), aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018”, opinăm că aceasta trebuie să fie corelată cu titlul actului normativ citat, astfel cum acesta a fost adoptat și publicat în Monitorul oficial al României, Partea I, nr. 985 din 21 noiembrie 2018, în sensul că, în loc de termenul „aprobată” trebuie să figureze cuvântul „adoptată”.
În plus, ulterior adoptării, asupra hotărârii în cauză, au survenit și unele evenimente legislative de natura modificărilor și completărilor.
Prin urmare, mențiunea de mai sus arătată trebuie să fie prezentată sub formatul „Strategia națională pentru dezvoltarea durabilă a României 2030, adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 877/2018, cu modificările și completările ulterioare.”
La paragraful zece, pentru unitate terminologică cu Decizia Consiliului Uniunii Europene 2021/0309 (NLE) din 28 octombrie 2021 de aprobare a evaluării Planului de redresare și reziliență al României, construcția „Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR),” trebuie înlocuită cu varianta „Planul Național de Redresare și Reziliență al României, denumit în continuare PNRR”.
Subiacent, toate referirile la acest Plan se vor rezuma doar la acronimul „PNRR”.
La pct. 3.3. lit. a), pentru concordanță cu uzanțele normative, mențiunea „cu completările și modificările ulterioare;”, trebuie să fie redactată „cu modificările și completările ulterioare;”.
Subliniem că după enumerarea marcată cu lit. e), este prezentată o alta ce nu este identificată, contrar normelor de tehnică legislativă; se impune și marcarea celei finale cu lit. f).
La pct. 3.4. subpct. 3, partea introductivă, cu referire la sintagma „societățile comerciale”, menționăm faptul că, potrivit art. 77 din Legea nr. 76/2012 pentru punerea în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu modificările și completările ulterioare, ori de câte ori prin legi și prin alte acte normative se face trimitere la Legea nr. 31/1990 privind societățile comerciale ori la „societatea comercială/societățile comerciale” după caz, trimiterea se consideră a fi făcută la Legea societăților nr. 31/1990 ori, după caz, la „societatea/societățile reglementată/reglementate de Legea nr. 31/1990, republicată, cu modificările și completările ulterioare”.
Tot în cadrul aceluiași subpunct, indicăm marcarea eronată a ipotezei juridice subsidiară celei identificată cu lit. g), în sensul însemnării acesteia cu lit. i), în loc de lit. h); pentru corectitudine, trebuie rectificată atât cea prevăzută la actuala lit. i), cât și cele subsecvente acesteia.
La actuala lit. o), pentru a corespunde formei oficiale a titulaturii entității menționate, este necesară scrierea cu majusculă a termenului „silvicultură”.
10. La Secțiunea a IX-a, pct. 9.1 și 9.2, pentru unitate redacțională, propunem alegerea unei singure variante în ceea ce privește modalitatea de scrierea a sintagmelor, „Plan de acțiune”, „Planul de Acțiune asociat Strategiei” și „Planul de acțiune pentru implementarea Strategiei”.
11. La Secțiunea a X-a, paragraful doi, pct. 2, pentru concordanță cu prevederile art. 37 alin. (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem ca abrevierea „CNI” din formularea „derulează prin intermediul CNI SA”, să fie scrisă in extenso.
Această observație este valabilă și pentru „Programul național de construcții de interes public sau social (PNCIPS)” sau „Comisia Europeană (C.E.)”.
La pct. 20, pentru coerență, propunem ca debutul tezei a doua să fie reformulat astfel: „Conform prevederilor respectivei legi ...”.
12. La Secțiunea a XI-a, pct. 11.1, pentru rigoarea redactării, propunem revederea formulării „Directivei Inundații (aprobate prin H.G. nr. 886/2023)”, având în vedere că o directivă nu este aprobată printr-o hotărâre a Guvernului, ea poate fi doar transpusă în legislația internă, iar abrevierea „H.G.” trebuie scrisă in extenso.
Observația privind scrierea in extenso este valabilă pentru toate cazurile similare.
La pct. 5.2, având în vedere că prezentul proiect este supus avizării în luna decembrie 2024, este de analizat dacă în locul exemplelor de genul „inundații care au avut loc în România, inclusiv în lunile aprilie și iulie 2005, iulie 2008, iunie 2010, aprilie și iulie 2014 și iunie-august 2018” nu ar trebui menționate evenimente mai recente.
13. La Secțiunea a XII-a, primul paragraf, pentru precizie, recomandăm menționarea tuturor actelor normative prin care au fost aprobate strategiile citate.
De asemenea, corelat cu titlul Hotărârii Guvernului nr. 791/2024, propunem ca în loc de „Strategia Națională pentru Reducerea Riscului la Dezastre 2024-2035” să fie scris „Strategia națională pentru reducerea riscului la dezastre 2024-2035”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 1214/03.12.2024
[1] În acest sens, menționăm că, prevederile Directivei 2000/60/CE au fost transpuse, conform măsurilor naționale de transpunere publicate pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/NIM/?uri=CELEX:32000L0060&qid=1733124348387, prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.3/2010 privind modificarea și completarea Legii apelor nr.107/1996, dispozițiile Directivei 92/43/CEE prin Ordonanţa de urgență a Guvernului nr. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei şi faunei sălbatice și nu în ultimul rând, Directiva 2007/60/CE prin Legea apelor nr. 107/1996, cu modificările și completările ulterioare.