AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate care beneficiază de sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri
externe nerambursabile
Analizând proiectul de Ordonanţă de urgenţă privind unele măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut defavorizate care beneficiază de sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic acordate din fonduri externe nerambursabile, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 115 din 25.03.2024 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D328/25.03.2024,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect instituirea unor măsuri constând în acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru sprijinul material al cuplurilor mamă-nou-născut defavorizate, „în corelare cu Prioritatea 10.Ajutorarea persoanelor defavorizate (Sprijin pentru cele mai defavorizate persoane în cadrul obiectivului specific prevăzut la articolul 4 alineatul (1) litera (m) din Regulamentul FSE+ (ESO.4.13)) - Obiectivul specific: ESO4.13. Reducerea deprivării materiale din cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021 – 2027”[1].
2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Sub aspectul implicațiilor financiar-bugetare, este necesară corelarea notei aferente pct. 4.6 cu pct. 4.8 din Nota de fundamentare, cu referire la cheltuielile neeligibile pentru perioada 2024-2027, în sumă totală de 150.000 lei, ce urmează a fi suportate de la bugetul de stat. Consecutiv, va fi reevaluat conținutul pct. 4.7 din Nota de fundamentare, din perspectiva obligației prezentării fișei financiare, cu respectarea art. 15 din Legea nr. 500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, coroborat cu art. 15 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr. 69/2010, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
4. Cu titlu preliminar, având în vedere existența în fondul activ al legislației a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 113/2022 privind unele măsuri necesare în vederea implementării Fondului de ajutor european destinat celor mai defavorizate persoane, decontarea unor cheltuieli privind sprijinirea refugiaţilor din Ucraina, precum şi acordarea de granturi din fonduri externe nerambursabile pentru investiţii destinate retehnologizării IMM-urilor, cu modificările și completările ulterioare, al cărei Capitol I este denumit „Măsuri pentru sprijinirea categoriilor de cupluri mamă-nou-născut cele mai defavorizate care beneficiază de sprijin material pe bază de tichete sociale pe suport electronic”, este necesară stabilirea raportului dintre acest act normativ și prezentul proiect în ceea ce privește aplicarea în timp.
Precizăm că din cuprinsul
Ordonanței de urgență a Guvernului
nr. 113/2022 nu reiese ca aceasta să fie un act normativ temporar, iar din
cuprinsul prezentului proiect nu rezultă că amintita ordonanță
de urgență va fi abrogată.
Formulăm această observație în considerarea prevederilor art. 67 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
5. Semnalăm că soluțiile preconizate prin prezentul proiect necesită a fi reanalizate și reformulate pentru a fi concordante cu obiectivele de politică selectate, prioritățile corespunzătoare, obiectivele specifice și formele de sprijin stabilite în Programului „Incluziune și Demnitate Socială”, aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Comisiei din 14.12.2022 de aprobare a programului „Incluziune și Demnitate Socială” pentru sprijin din partea Fondului european de dezvoltare regională și Fondului social european Plus în cadrul obiectivului „Investiții pentru ocuparea forței de muncă și creștere economică” din România.
Precizăm că decizia menționată reprezintă un act juridic al Uniunii Europene, obligatoriu în toate elementele sale (a se vedea art. 288 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene). Pentru respectarea obligațiilor asumate prin aderarea la Uniunea Europeană, autoritățile competente naționale trebuie să asigure corecta aplicare a respectivei decizii de aprobare, adoptată în temeiul art. 23 alin. (4)[2] din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului din 24 iunie 2021[3], și care „constituie o decizie de finanțare în sensul articolului 110 alineatul (1) din Regulamentul financiar, iar notificarea acesteia către statul membru în cauză constituie un angajament juridic”[4].
Astfel, semnalăm că proiectul în mod eronat denumește destinatari finali cuplurile mamă-nou-născut defavorizate, acestea fiind potrivit Programului „Incluziune și Demnitate Socială”, devenit obligatoriu juridic în urma aprobării prin decizia Comisiei, grupuri-țintă principale. De altfel, obligația de a stabili și modalitatea de stabilire grupuri-țintă este prevăzută chiar în Regulamentul (UE) 2021/1060.
Mai mult chiar, în proiect se formulează o definiție pentru expresia „destinatar final” („cuplul mamă-nou-născut defavorizat, eligibil în cadrul Programului Incluziune și Demnitate Socială 2021-2027”) contrară accepțiunii reglementate prin Regulamentul (UE) 2021/1060, act juridic al Uniunii Europene care trebuie respectat de actele de punere în aplicare (emise de instituții ale Uniunii Europene sau de statele membre[5]), contravenind prevederilor art. 2 pct. 18 din regulament care stabilește că „«destinatar final» înseamnă o persoană fizică sau juridică care primește sprijin fie din partea fondurilor, printr-un beneficiar al unui fond pentru proiecte mici, fie din partea unui instrument financiar”.
Întrucât destinatar final nu poate fi decât o singură persoană (fizică în cazul de față), nu un grup sau cuplu, atât textul propus la art. 2 lit. f) din proiect, cât și toate textele care se referă la destinatarii finali ai măsurilor preconizate trebuie reformulate în concordanță cu definiția stabilită prin regulament.
Alte aspecte din proiect necorelate cu cele din Programul „Incluziune și Demnitate Socială” vizează, spre exemplu:
- denumirea măsurii de sprijin material, care în program la paginile 21 și 31 este denumit sprijin pentru trusou nou-născuți (din familii defavorizate), constând în acordarea de tichete sociale pe suport electronic pentru achiziționarea produselor de îngrijire a „noului-născut”[6] (pagina 194);
- sfera mamelor care pot avea vocație la respectivul sprijin care conform textului de la pagina 194 din program prezintă unele diferențe față de cea prevăzută la art. 3 din proiect, diferențele de fond fiind subliniate: „2. Sprijin pentru cuplurile mamă – nou-născut, din grupurile defavorizate (mame beneficiare VMG, mame care fac parte din familii beneficiare de alocație pentru susținerea familiei, mame care se află în situație de risc, inclusiv cu dizabilități, mame aflate temporar în situații critice de viață, mame care nu dețin acte de identitate, mame minore, mame - cetățeni străini sau apatrizi provenite din zone de conflict)”;
- caracterul exhaustiv al măsurilor auxiliare, așa cum rezultă din definiția de la art. 2 lit. f) din proiect, spre deosebire de caracterul exemplificativ al acestora, stabilit la pagina 195 din proiect: „Aceste măsuri auxiliare pot include și nu se rezuma la:”.
6. Pe lângă aspectele preliminare semnalate supra, mai atragem atenția asupra necorelării între titlu, art. 1 care stabilește obiectul reglementării și conținutul proiectului în privința destinatarilor finali reali ai măsurilor de sprijin propuse.
Aceștia sunt de fapt nou-născuții, măsurile cuprinse în proiect, de sprijin material – (tichetele sociale pe suport electronic acordate pentru cheltuielile necesare achiziționării produselor pentru îngijirea nou-născutului)[7] -, dar și cele auxiliare (activităţile care au scopul de a reduce deprivarea materială, respectiv indicații de îngrijire a nou-născutului, consiliere în alăptare, educație sanitară, educație de prim-ajutor pentru nou-născuți, educație cu privire la asigurarea igienei corporale și a locuinței, facilitarea accesului la servicii medicale, orientarea către servicii sociale, recomandări nutriționale pentru bebeluși necesare pentru diversificarea alimentației)[8], fiind centrate pe asigurarea unor condiții materiale minime de primă necesitate pe durată scurtă și a unor condiții de viață bune pentru nou-născuți.
De asemenea, la art. 1 se prevede că măsurile vizează „acordarea de sprijin material pentru nou-născuţi”.
Prin urmare, măsurile conținute în prezentul proiect privesc nou-născuții, dar dată fiind lipsa capacității de exercițiu a acestora, se acordă pentru copilul nou-născut cu vârsta de până la 3 luni prin intermediul reprezentantului legal, nu doar al mamei.
În acest context, precizăm că tichetele se vor acorda în anumite condiții și taților sau altor persoane, așa cum se dispune la art. 3 alin. (2) din proiect, cum de altfel este și logic în situația în care din diverse motive copilul nu este crescut de mamă, fiind necesară înlocuirea referirii la „categoriile de cupluri mamă-nou-născut defavorizate”, atât în titlu, cât și în toate situațiile similare din proiect cu o formulare concordantă cu sfera destinatarilor finali reali ai măsurilor preconizate.
De altfel, având în vedere semnificația consacrată a expresiei „reprezentant legal al copilului” -„ părintele sau persoana desemnată, potrivit legii, să exercite drepturile și să îndeplinească obligațiile părintești față de copil” -, prevăzută la art. 4 lit. g) din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului, cu modificările și completările ulterioare, iar aceasta, potrivit art. 37 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, este obligatorie pentru actele normative din aceeași materie, propunem așadar ca măsurile de sprijin să fie acordate prin intermediul reprezentantului legal al copilului.
În plus, semnalăm că dintre situațiile în care un copil nou-născut este lipsit de ocrotirea mamei, în proiect nu este avută în vedere decât situația decesului mamei, caz în care, conform art. 3 alin. (2), „tichetul social pe suport electronic poate fi acordat taților sau persoanelor cărora le este încredințat copilul, potrivit prevederilor art. 44 din Legea nr. 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului”, mai existând și alte situații de imposibilitate voită sau nu de îndeplinire a obligațiilor părintești de către mamă, spre exemplu: decăderea din drepturi părintești, abandonul (de familie), spitalizare pe durata primelor trei luni de viață ale copilului, absența din țară etc.
Prin urmare, pentru atingerea obiectivelor exprimate în Nota de fundamentare și asumate prin Programul „Incluziune și Demnitate Socială”, proiectul necesită a fi reanalizat și reformulat începând cu titlul, astfel încât să rezulte fără echivoc destinatarii finali reali – nou-născuții – și să nu mai prezinte inconsecvențe sau neconcordanțe cu privire la sfera de aplicare personală și materială a reglementărilor preconizate.
În cele ce urmează, în subsidiar, formulăm unele observații de tehnică legislativă care privesc atât fondul, cât și forma redactării soluțiilor preconizate.
7. La titlu, în plus față de cele sesizate supra, pentru redarea corectă a obiectului proiectului prin corelare cu actualul text propus la art. 1, este necesară revederea și reformularea acestuia, având în vedere că sprijinul constă în acordarea de tichete sociale pe suport electronic, evitându-se, totodată, repetarea termenilor din aceeași familie lexicală „sprijinirea” și „sprijin”, aspect în dezacord cu exigențele de tehnică legislativă referitoare la stilul normativ.
8. La primul paragraf al preambulului, pentru corecta identificare a programului menționat, este necesară precizarea deciziei Comisiei Uniunii Europene prin care acesta a fost aprobat.
La al doilea paragraf, semnalăm că expresia ,,se continuă abordarea Programului operațional Ajutorarea persoanelor dezavantajate 2014-2020” este neclară și lipsită de logică. În cazul în care s-a intenționat a se exprima, spre exemplu, faptul că apare necesară continuarea aplicării unor măsuri similar cu cele cuprinse în respectivul program, textul va fi reformulat în consecință.
La al patrulea paragraf, precizăm că se impune reconsiderarea conținutului acestuia, întrucât nu poate fi reținută continuitatea măsurilor avute în vedere după data de 31 decembrie 2023, dat fiind că acestea sunt adoptate în aplicarea altui program.
La al cincilea paragraf, în absența unor detalii, semnalăm că exprimarea ,,prin producerea de victime în rândul acestora” are caracter afectiv, folosirea acesteia fiind disproporționată și contrară exigențelor de tehnică legislativă, fiind necesară reformularea sau eliminarea sa.
Totodată, semnalăm că este necesară reformularea sintagmei ,,consecința neadoptării măsurii de sprijin poate avea consecințe pe termen lung”, prin eliminarea repetiției ,,consecința (…) consecințe”.
La al șaselea paragraf, semnalăm că este necesară clarificarea expresiei ,,vizează interesul public și strategic”.
Totodată, precizăm că este necesară revederea sintagmei ,,o situație de urgență și extraordinară”, întrucât urgența reglementării și situația extraordinară constituie aspecte diferite în cuprinsul motivării unei ordonanțe de urgență.
9. La art. 1, pentru respectarea stilului normativ și redarea cu claritate a obiectului actului normativ, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, este necesară reformularea textului prin eliminarea repetiției cuvântului ,,sprijin” din partea introductivă și de la lit. a), precum și clarificarea sintagmei „măsuri auxiliare”, urmând a se preciza pe scurt în ce constau aceste din urmă măsuri.
Precizăm că deși proiectul cuprinde și măsuri privind distribuirea tichetelor, acestea nu sunt incluse în sfera conceptului definit la art. 2 lit. f), fiind necesară revedere acestuia.
10. La art. 2 lit. a), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă referitoare la operațiunea trimiterii, este necesară înlocuirea sintagmei „cu respectarea normelor europene și naționale aplicabile” cu o mențiune referitoare la actele juridice ale Uniunii Europene și normative interne vizate.
La lit. b), întrucât structura de specialitate din cadrul unui minister nu are personalitate juridică, precum și pentru evitarea repetiției termenului „beneficiar”, este necesară revederea părții de început a textului.
La art. 2 lit. c), precizăm că este necesară reformularea definiției, în acord cu prevederile art. 2 pct. 18 din Regulamentul (UE) 2021/1060 al Parlamentului European și al Consiliului, deoarece tichetele pot fi acordate și taților sau persoanelor cărora li s-a încredințat copilul, așa cum se prevede la art. 3 alin. (2).
La lit. g), pentru corectitudinea redactării, precizăm că este necesară înlocuirea sintagmei ,,copilul până la vârsta de 3 luni” cu sintagma ,,copilul cu vârsta de până la trei luni”.
La lit. h), este necesară revederea definiției propuse pentru expresia „produse pentru îngrijirea noului-născut”, având în vedere faptul că nu se referă doar la produse pentru îngrijirea nou-născutului, ci și la articole sanitare și medicale pentru mamă.
La lit. j), pentru respectarea stilului normativ, semnalăm că este necesară revederea definiției, deoarece aceasta prezintă caracter ciclic, un termen neputându-se defini prin el însuși (a se vedea repetiția termenului „sprijin”).
11. La art. 3 alin. (1), pentru claritatea și corectitudinea normei, întrucât la lit. a) - f) sunt enumerate numai mame, este necesară înlocuirea sintagmei ,,cuplurile mamă-nou-născut” prin termenul „Mamele” și revederea părții finale privind sintagma „și care au calitatea de destinatari finali”, în acord cu observațiile formulate supra.
În ceea ce privește textele de la lit. a) - f), semnalăm că acestea nu sunt redactate ca enumerare de persoane, ci cuprind și elemente privind acordarea măsurilor de sprijin, fiind necesară revederea integrală a acestora, textele neîntrunind caracteristicile unor norme juridice.
La lit. a), precizăm că este necesară revederea formulării ,,nu mai târziu de trei luni de la naşterea copilului”, deoarece se referă la momentul nașterii, iar acesta este unul fix, doar măsura de sprijin se poate acorda nu mai târziu de 3 luni de la nașterea copilului. Observația este valabilă pentru toate situațiile ulterioare din prezentul proiect.
La lit. c), pentru predictibilitatea normei, este necesară detalierea sintagmei ,,care se află în situații deosebite de vulnerabilitate”.
La alin. (2), textul trebuie completat cu alte situații în care mama nu poate sau nu vrea să-și îndeplinească obligația de creștere față de nou-născut, pentru a se respecta, în primul rând, principiul nediscriminării în ceea ce privește sprijinul material acordat oricărui nou-născut. În al doilea rând, în aplicarea principiului amintit, se vor respecta prevederile art. 24 din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora soluțiile legislative preconizate prin proiectul de act normativ trebuie să acopere întreaga problematică a relațiilor sociale ce reprezintă obiectul de reglementare pentru a se evita lacunele legislative, iar pentru ca soluțiile să fie pe deplin acoperitoare se vor lua în considerare diferitele ipoteze ce se pot ivi în activitatea de aplicare a actului normativ, folosindu-se fie enumerarea situațiilor avute în vedere, fie formulări sintetice sau formulări-cadru de principiu, aplicabile oricăror situații posibile.
La alin. (3), pentru evitarea dubiilor în interpretare, dat fiind și textul de la alin. (2), este necesar ca sintagma ,,fiecărui cuplu mamă-nou-născut” să fie înlocuită prin sintagma „pentru fiecare nou-născut”.
12. La art. 4 alin. (3), întrucât actuala redactare este repetitivă în partea de început ,,valoarea tichetului social pe suport electronic este în valoare de 2.000 lei”, eliptică în ceea ce privește sintagma „într-o tranșă unică” (lipsind adjectivul „acordată”) și lipsită de coerență în restul textului, reluând în mod inutil rațiunea acordării și modalitatea de acordare a sprijinului, este necesară reanalizarea și reformularea integrală a textului.
La alin. (4), pentru o corectă redactare, precizăm că termenul „nou” fiind adverb, substantivul „noului-născut” se va înlocui prin „nou-născutului”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.
Totodată, soluția preconizată nu permite atingerea obiectivului urmărit prin promovarea prezentului proiect, dat fiind că se lasă la latitudinea autorităților acordarea măsurii, acestea urmând a identifica destinatarii finali.
În plus, nu se prevede expres în proiect dacă măsura de sprijin se acordă din oficiu, însă așa rezultă din acest text, ceea ce va putea conduce la scăparea din vedere a anumitor destinatari finali care ar avea vocație, dar și la neacordarea efectivă a tichetelor, dacă identificarea destinatarilor se produce mai târziu de trei luni de la nașterea copilului.
Prin urmare, propunem ca măsura să se acorde la cerere, în principal, și din oficiu, în subsidiar, dacă autoritățile administrației publice locale constată că până la împlinirea celor trei luni de către copil, mama sau alt reprezentant legal nu solicită acordarea tichetelor.
La alin. (5), întrucât nu se prevede în ce constă coordonarea, este necesară clarificarea normei sau, eventual, eliminarea acesteia dacă nu cuprinde nicio informație juridică utilă și relevantă.
13. La art. 5 alin. (1), întrucât actuala redactare prezintă caracter evaziv și lipsit de predictibilitate, în ceea ce privește implicarea altor „organizații și instituții cu atribuții în domeniul asistenței sociale”, atât prin raportare la identificarea respectivelor entități, dar și a competențelor sau atribuțiilor precise, pentru respectarea principiului legalității, norma trebuie reanalizată și reformulată în consecință.
14. La art. 6 alin. (1), pentru respectarea unității terminologice și evitarea dubiilor în interpretare, date fiind definițiile expresiilor ,,entități responsabile” și ,,entități implicate” formulate la art. 2 lit. d) și e), precum și textele de la lit. a) și b) ale art. 6 alin. (1), este necesară reformularea părții introductive.
Totodată, în acord cu normele de tehnică legislativă, este necesară reformularea sintagmei ,,măsuri de sprijin material de acordare de tichete sociale pe suport electronic”, întrucât la art. 2 lit. j) este definită expresia „măsura de sprijin”, redarea sensului acesteia nereluându-se în cuprinsul proiectului.
La alin. (3), precizăm că norma este neclară, în sensul că nu reiese în mod clar ce document va fi eliberat la solicitarea mamei, de către serviciul public de asistență socială, din care să reiasă că aceasta nu deține vreun act de identitate.
În acest context, semnalăm că la art. 2 alin. (4) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2005, aprobată cu modificări prin Legea nr. 290/2005, cu modificările și completările ulterioare se prevede că: ,,activitatea de evidență a cetățenilor români, precum și cea privind eliberarea actelor de identitate ale cetățenilor români se realizează în mod unitar și sunt coordonate de D.G.E.P., la nivel central, și de către serviciile publice comunitare județene de evidență a persoanelor, la nivel județean”.
Prin urmare, este necesar a se revederea și reformula textul, întrucât nu reiese în mod clar tipul documentului eliberat și autoritatea/structura care deține atribuții în vederea emiterii unui astfel de act.
Art. 6 alin. (5), pentru respectarea stilului normativ, sintagma „lista cu destinatarii finali” se va înlocui prin sintagma „lista destinatarilor finali”. Observația este valabilă și pentru alin. (6) și (7), dar și pentru toate situațiile similare.
15. La art.
7 alin. (1), pentru respectarea prevederilor art. 50
alin. (2) și (3) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu
modificările și completările ulterioare, este necesară
înlocuirea sintagmei „în condițiile legislației în vigoare privind
achizițiile publice” prin trimiterea la dispozițiile concrete vizate.
Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din
cuprinsul proiectului.
16. La art. 8 alin. (2), pentru o corectă exprimare în context, expresia „pe raza” se va înlocui prin expresia „de pe raza”.
17. La art. 10 alin. (2), pentru asigurarea unui spor de claritate, se va scrie „nu pot fi utilizate în alte scopuri” în locul formulării „nu pot fi utilizate pentru reinvestirea acestor fonduri în alte scopuri”.
La alin. (6), pentru asigurarea previzibilității normei propuse, recomandăm completarea textului, prin indicarea termenului înăuntrul căruia urmează să fie emis ordinul ministrului finanțelor privind aprobarea procedurii de notificare, socotit de la data intrării în vigoare a ordonanței de urgență.
18. La art. 11 alin. (1), precizăm că prin norma propusă se generează un paralelism legislativ cu textul de la art. 4 alin. (3), fiind necesară eliminarea uneia dintre aceste dispoziții.
La alin. (11), semnalam că soluția preconizată referitoare la constatarea și sancționarea contravențiilor nu întrunește cerințele de claritate și predictibilitate a normei, fiind necesară dezvoltarea acesteia și trimiterea la prevederilor exprese incidente.
19. La art. 12 alin. (4), propunem să se renunțe la utilizarea sintagmei ,,în condiţiile legii bugetelor din care au fost acordate”, ca superfluă. Pentru identitate de rațiune, la alin. (5) din cadrul aceluiași articol se va renunța la formularea „și cunoaște”.
La alin. (5), precizăm că în actuala redactare, textul are caracter declarativ, fiind necesar a se prevedea, în mod concret, cum se vor asigura măsurile necesare și în ce vor consta acestea.
La alin. (6), semnalăm că este necesară clarificarea textului sau inserarea conjuncției „și”, deoarece nu se înțelege dacă mecanismul de implementare aferent face parte din procedura specifică de distribuire sau reprezintă aspecte distincte.
Totodată, pentru asigurarea caracterului complet al reglementării, este necesară și prevederea unei proceduri de returnare în cazul în care tichetele nu sunt utilizate.
20. La art. 14 alin. (1), pentru evitarea dubiilor în interpretare, precizăm că este necesar a se clarifica dacă prin sintagma ,,entități implicate” nu au fost, de fapt, vizate și entitățile responsabile, în considerarea definiției de la art. 2 lit. d).
La alin. (2), precizăm că sintagma finală „precum și a celorlalte acte normative aplicabile domeniului protecției datelor” nu este conformă normelor de tehnică legislativă referitoare la operațiunea trimiterii, astfel încât, pentru asigurarea predictibilității normei, este necesară identificarea tuturor actelor normative avute în vedere.
21. La art. 15 alin. (2), apreciem că se impune renunțarea la sintagma din finalul textului „dacă este cazul” întrucât, pentru partea care depășește alocarea financiară prevăzută la art. 4 alin. (1), sumele în discuție urmează a se suporta din bugetul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene (anexa 3/54/23), neexistând o altă sursă de susținere a cheltuielilor efectuate cu acordarea tichetelor sociale pe suport electronic.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 299/26.03.2024
[1] Redactarea corespunde Notei de fundamentare
[2] „Comisia adoptă o decizie prin intermediul unui act de punere în aplicare prin care aprobă programul, în termen de cinci luni de la data primei prezentări a programului de către statul membru”.
[3] de stabilire a dispozițiilor comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european Plus, Fondul de coeziune, Fondul pentru o tranziție justă și Fondul european pentru afaceri maritime, pescuit și acvacultură și de stabilire a normelor financiare aplicabile acestor fonduri, precum și Fondului pentru azil, migrație și integrare, Fondului pentru securitate internă și Instrumentului de sprijin financiar pentru managementul frontierelor și politica de vize
[4] art. 86 alin. (1) din Regulamentul Regulamentul (UE) 2021/1060.
[5] Conform art. 291 alin. (1) din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, Statele membre iau toate măsurile de drept intern necesare pentru a pune în aplicare actele obligatorii din punct de vedere juridic ale Uniunii
[6] Redactarea greșită a substantivului este preluată din program.
[7] Art. 2 lit.j) și k) din proiect
[8] Art. 2 lit.f) din proiect.