AVIZ
referitor la proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina
Analizând proiectul de ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 129 din 11.04.2023 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D405/11.04.2023,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, cu completările ulterioare, şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ, cu modificările ulterioare,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Ordonanței de urgență pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 15/2022 privind acordarea de sprijin şi asistență umanitară de către statul român cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina, cu modificările și completările ulterioare. Potrivit Notei de fundamentare, se urmărește eficientizarea modalității de alocare a sumelor din bugetul de stat în vederea acordării temporare și condiționate a sprijinului financiar pentru cazarea cetățenilor străini sau apatrizilor aflați în situații deosebite, proveniți din zona conflictului armat din Ucraina.
2. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
3. Din punct de vedere al dreptului european, proiectul intră sub incidența reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene, subsumate politicii privind spațiul de libertate, securitate și justiție, precum și politicii în domeniul azilului, segmentul legislativ - drepturile refugiaților și ale persoanelor strămutate (fără drept de azil).
Precizăm că, la nivelul dreptului european originar, art. 78 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE) statuează faptul că „Uniunea dezvoltă o politică comună în domeniul de azil, al protecției subsidiare și al protecției temporare, cu scopul de a oferi un statut corespunzător oricărui resortisant dintr-o țară terță care are nevoie de protecție internațională și de a asigura respectarea principiului nereturnării”.
Având în vedere conflictul armat lansat împotriva Ucrainei de către Federația Rusă în data de 24 februarie 2022, la nivelul UE au fost inițiate demersurile pentru activarea protecției temporare prevăzute de Directiva 2001/55/CE a Consiliului din 20 iulie 2001 privind standardele minime pentru acordarea protecției temporare, în cazul unui aflux masiv de persoane strămutate, și măsurile de promovare a unui echilibru între eforturile statelor membre pentru primirea acestor persoane și suportarea consecințelor acestei primiri.
Astfel, potrivit art. 5 alin. (1) din Directiva 2001/55/CE, a fost adoptată Decizia de punere în aplicare (UE) 2022/382 a Consiliului din 4 martie 2022 de constatare a existenței unui aflux masiv de persoane strămutate din Ucraina în înțelesul articolului 5 din Directiva 2001/55/CE și având drept efect introducerea unei protecții temporare, ale cărei norme sunt obligatorii în toate elementele lor, opozabile în ordinea juridică a statelor UE, implicit a României, conform art. 288 din TFUE, prevederi prin care sunt stabilite categoriile de persoane care beneficiază de introducerea unei protecții temporare în contextul conflictului armat din Ucraina.
4. La preambul, la paragraful al nouălea, cu privire la afirmația „în contextul în care aceste măsuri de sprijin sunt susținute integral de la bugetul de stat, fără vreo contribuție externă”, semnalăm că potrivit art. 24 din Directiva 2001/55/CE, „Măsurile[1] prevăzute de prezenta directivă beneficiază de sprijinul Fondului European pentru Refugiați[2], instituit prin Decizia 2000/596/CE, în condițiile prevăzute de aceasta”.
Mai mult, potrivit pct. (22) din Preambulul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382, „Toate eforturile statelor membre de a respecta obligațiile care decurg din prezenta decizie vor fi sprijinite financiar din fondurile Uniunii. Mecanismele de urgență și de flexibilitate din cadrul financiar multianual 2021-2027 pot, de asemenea, să mobilizeze fonduri pentru a răspunde unor nevoi specifice urgente din statele membre”.
Totodată, Comunicarea Comisiei Europene COM (2022) 107 final intitulată „Solidaritatea europeană cu refugiații și cu persoanele care fug de războiul din Ucraina” susține că „finanțarea UE este disponibilă imediat pentru statele membre prin intermediul programelor lor naționale în domeniul afacerilor interne pentru perioada 2014-2020, care pot fi utilizate în continuare pentru a oferi sprijin financiar pentru a acoperi elemente precum adăpostul, alimentele și asistența medicală ... Comisia propune prelungirea perioadei de punere în aplicare a acestor instrumente .... În paralel, sprijinirea statelor membre afectate va reprezenta o prioritate pentru finanțarea de urgență disponibilă în cadrul Fondului pentru azil, migrație și integrare pentru perioada 2021-2027”.
Având în vedere instrumentele financiare puse la dispoziția statelor membre ale Uniunii Europene ca sprijin pentru a gestiona criza umanitară provocată de conflictul armat din Ucraina, instrumente accesate și de către România, recomandăm reconsiderarea textului.
La paragraful al zecelea, pentru rigoarea exprimării, recomandăm revederea și reformularea acestuia.
5. La art. I pct. 1, la norma propusă pentru alin. (1) al art. 1, pentru un plus de claritate a normei, propunem reformularea sintagmei „pe perioada staţionării temporare în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistenţă umanitară, beneficiază de următoarele:” astfel: „beneficiază, pe perioada staționării temporare în cadrul taberelor temporare de cazare şi asistență umanitară, de următoarele:”.
6. La art. I, referitor la pct. 2 - 4, deoarece soluțiile propuse cuprind intervenții de modificare a unor alineate ale aceluiași articol, respectiv art. 1, este necesară comasarea celor trei puncte, într-un singur punct, a cărei parte dispozitivă se va reda astfel:
„2. La articolul 1, alineatele (11), (3) și (10) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.
În continuare se vor reda textele propuse pentru cele trei alineate, iar punctele subsecvente se vor renumerota.
7. La actualul pct. 3, la textul propus pentru art. 1 alin. (3), în măsura în care nu se dorește instituirea unei derogări de la Legea nr. 98/2016 privind achizițiile publice, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm reformularea textului în sensul eliminării trimiterilor la dispozițiile aplicabile, alegerea procedurii de atribuire fiind o chestiune de aplicare a legii și nu de legiferare. De altfel, este de analizat dacă art. 104 lit. c) din legea menționată este aplicabil în ipoteza reglementată. Astfel, textul menționat se referă la „motive de extremă urgență, determinate de evenimente care nu puteau fi prevăzute de către autoritatea contractantă”, or, prin ipoteză situația reglementată este una prevăzută.
Totuși, dacă se dorește instituirea unei derogări de la legea menționată, norma trebuie reformulată în sensul menționării exprese a normelor de la care se instituie derogarea. Având în vedere observația de mai sus, referitoare la trimiterea la art. 104 lit. c), este de analizat dacă norma nu ar trebui să prevadă o derogare de la art. 104 din Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare.
Pe de altă parte, semnalăm că sintagma „procedura de achiziție publică în regim de urgență” nu este utilizată în Legea nr. 98/2016, cu modificările și completările ulterioare. În cazul în care se dorește ca procedura la care se face trimitere să se desfășoare mai rapid, pentru previzibilitatea normei, această procedură ar trebui reglementată expres, nefiind suficientă sintagma „în regim de urgență”. În cazul în care nu se dorește reglementarea unei proceduri de urgență, propunem înlocuirea acesteia cu expresia „procedura de negociere fără publicarea prealabilă a unui anunț de participare”, în acord cu terminologia utilizată în art. 104 din legea menționată.
8. La actualul pct. 5, pentru respectarea unității redacționale, partea dispozitivă se va reda astfel:
„... La articolul 1, după alineatul (10) se introduc opt noi alineate, alin. (11) – (18) cu următorul cuprins:”.
9. La actualul pct. 7, din același considerent, partea dispozitivă se va reda astfel:
„... La articolul 4, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins:”.
10. La art. II alin. (3), deoarece Hotărârea Guvernului nr. 315/2022 a suferit intervenții legislative de natura modificării, după titlul acesteia se va insera sintagma „cu modificările ulterioare”.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr. 370/11.04.2023
[1] Potrivit art. 13 din Directiva 2001/55/CE: „(1) Statele membre se asigură că persoanele care beneficiază de protecție temporară au acces la cazare corespunzătoare sau, după caz, la mijloacele pentru obținerea acesteia.
(2) Statele membre dispun ca persoanele care beneficiază de protecție temporară să primească sprijinul necesar, în materie de asistență socială și mijloace de subzistență, în cazul în care nu au resurse suficiente, precum și îngrijirea medicală”.
[2] Conform pct. (22) din Preambulul Deciziei de punere în aplicare (UE) 2022/382, trimiterea la Fondul european pentru refugiați instituit prin Decizia 2000/596/CE a Consiliului ar trebui interpretată ca trimitere la Fondul pentru azil, migrație și integrare instituit prin Regulamentul (UE) 2021/1147 al Parlamentului European și al Consiliului din 7 iulie 2021 de instituire a Fondului pentru azil, migrație și integrare.