AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice

 

 

         Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, pentru modificarea și completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali și pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice (b646/19.10.2022), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr. XXXV/4829/25.10.2022 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr. D1224/25.10.2022,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art. 2 alin. (1) lit.a) din Legea nr. 73/1993, republicată şi al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observaţii şi propuneri:

1. Propunerea legislativă are ca obiect de reglementare modificarea și completarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, a Legii administrației publice locale nr. 215/2001, a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice, în sensul impunerii obligației de a asigura un procent de 30% pentru fiecare dintre sexe cu ocazia alcătuirii listelelor de candidați la alegerile locale, precum și cu ocazia stabilirii componenței consiliilor de administrație din cadrul întreprinderilor publice.

2. Prin obiectul de reglementare, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin.(3) lit.a) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4. Din punct de vedere al dreptului european, precizăm că prezentul demers, fără a transpune vreo directivă europeană, după cum și fără a asigura condițiile de aplicare a vreunui regulament european, se subsumează normelor europene integrate Politicii sociale, în segmentul legislativ - dispoziții sociale generale, sectorul - egalitate de șanse între femei și bărbați.

Așa cum se subliniază în Expunerea de motive, intervențiile legislative preconizate urmăresc promovarea egalității de șanse și de gen în procesul de luare a deciziilor economice și politice, pentru o reprezentare mai echilibrată în organele de conducere ale întreprinderilor publice, precum și în cadrul autorităților deliberative locale, prin impunerea obligației de a asigura un procent de 30% pentru fiecare dintre sexe atât în componența consiliilor de administrație din cadrul întreprinderilor publice, cât și pe listele pentru alegerile locale.

În raport de obiectul de reglementare, menționăm că la nivelul legislației interne, cadrul legal în domeniu este pe deplin armonizat cu normele europene în materie, Directiva 2006/54/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 5 iulie 2006 privind punerea în aplicare a principiului egalității de șanse și al egalității de tratament între bărbați și femei în materie de încadrare în muncă și de muncă (reformă) și Directiva 2010/41/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 7 iulie 2010 privind aplicarea principiului egalității de tratament între bărbații și femeile care desfășoară o activitate independentă și de abrogare a Directivei 86/613/CEE a Consiliului fiind transpuse, în principal, prin intermediul prevederilor Legii nr. 202/2002 privind egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați, republicată, cu modificările și completările ulterioare, prin care sunt reglementate egalitatea de șanse și de tratament între femei și bărbați în domeniul muncii și în ceea ce privește participarea la luarea deciziei.

Menționăm că egalitatea între femei și bărbați reprezintă unul dintre principiile fundamentale ale construcției Uniunii Europene, consfințit de art. 3 din Tratatul privind Uniunea Europeana (TUE), parte a Tratatului de la Lisabona și în conformitate cu care: Uniunea combate excluziunea socială și discriminările și promovează justiția și protecția socială, egalitatea între femei și bărbați, solidaritatea între generații și protecția drepturilor copilului”, precum și de art. 8 din Tratatul privind funcționarea UE (TFUE) potrivit căruia: „În toate acțiunile sale, Uniunea urmărește să elimine inegalitățile și să promoveze egalitatea între bărbați și femei”. În baza acestui principiu, toate obiectivele Uniunii Europene în materie de egalitate între femei și bărbați sunt menite să asigure egalitatea de șanse și tratamentul egal pentru femei și bărbați, precum și lupta împotriva oricărei forme de discriminare bazate pe sex.

Mai mult, egalitatea între femei și bărbați este consacrată la art. 23 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene conform căruia „Egalitatea între femei și bărbați trebuie asigurată în toate domeniile, inclusiv în ceea ce privește încadrarea în muncă, munca și remunerarea. Principiul egalității nu exclude menținerea sau adoptarea de măsuri care să prevadă avantaje specifice în favoarea sexului sub-reprezentat”.

Potrivit Comunicării Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor Empty - „Plan de acțiune privind Pilonul european al drepturilor sociale” (COM(2021) 102 final)femeile continuă să fie subreprezentate în mod semnificativ în poziții cu putere de decizie, în mod special în funcții de conducere de nivel superior și în consiliile de administrație ale întreprinderilor. Prin punerea în aplicare a Strategiei privind egalitatea de gen pentru perioada 2020-2025, UE va continua să combată violența pe criterii de gen și stereotipurile de gen, să promoveze participarea femeilor la procesul decizional și să depună eforturi pentru a elimina disparitățile de gen pe piața muncii, inclusiv cu privire la salarii și pensii”. 

Astfel, unul dintre obiectivele de politică stabilite prin Comunicarea Comisiei Europene - „O Uniune a egalității: Strategia privind egalitatea de gen 2020-2025” (COM(2020) 152 final), îl reprezintă ajungerea la un echilibru de gen în procesul decizional și în mediul politic. În acest sens, Comisia Europeană invită statele membre să elaboreze și să pună în aplicare strategii de creștere a numărului de femei în posturi de decizie în mediul de politică și în procesul de elaborare a politicilor. Pentru democrația reprezentativă de la toate nivelurile – european, național, regional și local, este esențial să se asigure egalitatea de șanse în ceea ce privește participarea femeilor ca alegători și candidați la alegerile atât pentru parlamentele naționale, cât și pentru Parlamentul European.

În ceea ce privește utilizarea cotelor electorale de gen pentru îmbunătățirea reprezentării democratice a femeilor în organismele decizionale politice în Europa, menționăm că multe state au adoptat și implementat legi sau prevederi normative privind necesitatea ca partidele politice să nominalizeze candidații pe principiul echilibrului de reprezentare. Astfel, cotele de gen stabilite prin lege au fost adoptate în Portugalia, Franța, Belgia, Italia, Spania, Slovenia, Serbia, Grecia, Croația, Polonia, Irlanda, eforturile de promovare fiind sesizabile la scara întregii Uniuni Europene.

5.  Pentru un plus de rigoare normativă și ținând cont de faptul că intervențiile preconizate a fi aduse asupra Legii nr. 115/2015 sunt doar de natura modificării, recomandăm reformularea părții de debut a titlului, după cum urmează:

Lege pentru modificarea Legii nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali…”.

6. Pentru aceleași considerente, partea introductivă a art. I  va fi redată astfel:

Art. I. - Legea nr. 115/2015 pentru alegerea autorităților administrației publice locale, pentru modificarea Legii administrației publice locale nr. 215/2001, precum şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleșilor locali, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 349 din 20 mai 2015, se modifică după cum urmează:”.

 

 

În continuare, având în vedere că singurul tip de operațiune realizată este modificarea, iar aceasta a fost anunțată în partea introductivă a art. I, din enunțurile pct. 1 – 3 va fi eliminată sintagma „se modifică și ”.

Prin urmare, punctele subsumate art. I vor avea partea dispozitivă redactată potrivit următorului model:

La articolul …, alineatul (…) va avea următorul cuprins:”.

7. La art. I pct. 2, semnalăm că art. 28 este structurat într-un singur alineat, astfel încât modificarea alin. (2) al acestui articol nu poate fi realizată.

În măsura în care s-a urmărit o intervenție legislativă asupra   art. 27 alin. (2), este necesară corectarea corespunzătoare a dispoziției de modificare.

Pe de altă parte, se impune reformularea textului în ceea ce privește referirea la Legea nr. 215/2001, întrucât aceasta a fost abrogată prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ.

În același context, sugerăm ca toate dispozițiile din cuprinsul Legii nr. 115/2015, care fac referire la actul abrogat, să fie modificate în corelare cu prevederile actuale.

8. Pentru respectarea unui stil juridic specific actelor normative, precum și pentru estetica redactării, la art. 52 alin. (1), modificat prin art. I pct. 3, propunem evitarea repetiției din textul „…cotei minime de reprezentare de minim 30% …”.

9. La art. II partea introductivă, pentru completarea informației juridice, după datele de publicare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 109/2011 se va insera mențiunea „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 111/2016”.

10. Potrivit uzanțelor normative, la art. II pct. 1 partea dispozitivă, termenul „alineatul (11)” va fi redat sub formă abreviată, ca „alin. (11)”.

Referitor la textul propus pentru art. 5 alin. (11), pentru previzibilitatea normei, este de analizat acesta nu ar trebui să detalieze modul în care va fi respectată cerința impusă, având în vedere că în compunerea respectivului consiliu de administrație intră reprezentanți ai unor autorități sau instituții publice diferite, potrivit art. 5 alin. (2) din actul normativ de bază. Totodată, este de analizat dacă demersul legislativ nu ar trebui să vizeze și intervenții legislative ale alineatelor subsecvente, care reglementează procedura de desemnare a membrilor.

11. Pentru aceleași considerente, în cuprinsul art. 29 alin. (1), modificat prin art. II pct. 2, trimiterea din final va figura ca „art. 5 alin. (11)”.

Reiterăm aceeași observație și pentru norma propusă pentru art. 61 alin. (3), modificat prin art. II pct. 3.

12. Referitor la enunțul art. II pct. 3, precizăm că, potrivit dispozițiilor art. 59 alin. (3) teza a doua și a treia din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „… nu se utilizează, pentru a exprima o modificare, redarea doar a unor fragmente ori sintagme dintr-un text. Modificarea trebuie să cuprindă în întregime textul vizat, cuprins în articol, alineat sau în elementul marcat al unei enumerări”.

Prin urmare, partea dispozitivă va fi reformulată după cum urmează:

3. La articolul 61, alineatul (3) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

În continuare, va fi reprodus textul întregului alineat.

 

 

 

 

 

 

PREȘEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

 

 

 

 

București

Nr. 1202/03.11.2022