AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088,

precum şi pentru modificarea şi completarea

unor acte normative

 

Analizând proiectul de Lege privind punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr. 509 din 07.10.2022 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr. D1152/07.10.2022,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 73/1993, republicată, și al art. 33 alin. (3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect punerea în aplicare a Regulamentului[1] (UE) 2019/1238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP)[2], a unor prevederi din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European şi al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investiţiile durabile şi de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative.

Potrivit Expunerii de motive, se urmărește, printre altele:

- „desemnarea Autorității de Supraveghere Financiară, denumită în continuare A.S.F., ca autoritate competentă pentru a exercita atribuții de înregistrare, reglementare, supraveghere, investigație și control asupra furnizorilor de PEPP, distribuitorilor de PEPP, depozitarilor desemnați pentru păstrarea în siguranță a activelor corespunzătoare activității de furnizare a PEPP și exercitarea atribuțiilor de supraveghere, precum și asupra PEPP”;

- introducerea de „prevederi conform cărora B.N.R. exercită atribuțiile de supraveghere prudențială a instituțiilor de credit, furnizori sau distribuitori de PEPP”;

- introducerea de „prevederi prin care se stabilesc anumite condiții aplicabile subconturilor naționale din România, aferente fazei de acumulare și fazei de plată a pensiilor, precum condițiile de pensionare sau precizarea actului normativ național aplicabil în cazul tratamentului fiscal al contribuțiilor la PEPP și veniturilor din pensii aferente PEPP”;

- stabilirea „regimul sancționator pentru încălcarea prevederilor Regulamentului, a actelor delegate emise în aplicarea acestuia, a prezentei legi și a reglementărilor emise de A.S.F. în aplicarea prezentei legi, precum și a actelor normative care reglementează entitățile eligibile a deveni furnizori de PEPP”.

- modificarea în mod corespunzător a prevederilor unor legi, „prin introducerea de sancțiuni în legislația primară specifică pensiilor private:

Legea nr. 411/2004 privind fondurile de pensii administrate privat, republicată, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 204/2006 privind pensiile facultative, cu modificările și completările ulterioare; Legea nr. 1/2020 privind pensiile ocupaționale, cu completările ulterioare”;

- introducerea de „măsuri administrative noi pentru faptele constatate care au o gravitate scăzută, care nu au adus atingere intereselor participanților, care sunt sub pragul de materialitate și care pot fi încadrate ca fiind erori operaționale izolate”.

2. În raport de conținutul său normativ, proiectul de lege se încadrează în categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art. 73 alin. (3) lit. h) din Constituţia României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

3. Precizăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

4.   La titlu, pentru rigoarea redactării, propunem ca termenul „privind”, din debut să fie înlocuit cu „pentru”.

Totodată, pentru precizie, recomandăm indicarea domeniului din care fac parte actele normative asupra cărora se intervine.

5. Întrucât proiectul este structurat în trei capitole, iar Cap. I reglementează măsuri pentru punerea în aplicare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European şi al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), este necesar ca la art. 1 să fie prevăzut în mod corect obiectul reglementării cuprinse în Cap. I, urmând ca textul să debuteze astfel: „Art. 1. - Prezentul capitol are ca obiect ...”.

Drept consecință, alineatele (2) și (3) ale actualului art. 1 se vor include într-un articol marcat ca art. 2, iar articolele subsecvente se vor renumerota.

Totodată, este necesară restructurarea proiectului, deoarece Secțiunea 1  a Cap. I și Cap. III sunt alcătuite dintr-un singur articol, ceea ce contravine normelor de tehnică legislativă.

6. În ceea ce privește soluțiile cuprinse la alin. (2) și (3) ale actualului art. 1, precizăm că pentru o redactare logică, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, mai întâi, într-un prim alineat, se vor reda definițiile termenilor care nu sunt deja prevăzute în legislația națională sau a Uniunii Europene, expresia „De asemenea”, urmând a fi eliminată.

La cel de al doilea alineat, se va prevedea faptul că „definițiile prevăzute în prezenta lege se completează cu cele prevăzute la art. 2 din Regulament”.

7. La actualul art. 1 alin. (3), semnalăm că nu sunt respectate prevederile art. 49 alin. (2) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora o enumerare distinctă marcată cu o literă nu poate cuprinde la rândul ei o altă enumerare şi nici alineate noi.

Reiterăm această observaţie pentru toate situaţiile similare.

Totodată, precizăm că expresia definită la lit. a),  nu este utilizată ca atare în cuprinsul proiectului, deoarece, spre exemplu, la art. 1 alin. (3) lit. b) partea introductivă regăsim sintagma „structura de conducere”, la art. 6 alin. (2) lit. a) se folosește exprimarea „de către persoanele care fac parte din conducerea acestora”, iar la art. 7 alin. (3), sintagma „persoanelor fizice din structura de conducere”.

Pentru realizarea unității terminologice, este necesară revederea tuturor textelor care se referă la respectiva structură de conducere și, eventual, a expresiei definite.

8. La actualul art. 2 alin. (1) lit. a) pct. (ii), pentru o redactare în acord cu stilul normativ, recomandăm înlocuirea expresiei „prevăzute de respectiva Lege” cu sintagma „prevăzute de aceasta”.

La lit. b) pct. (iii), pentru o informare completă, propunem ca sintagma „cu completările ulterioare”, regăsită după titlul Legii nr. 236/2018 să fie înlocuită de formularea „cu modificările și completările ulterioare”.

La alin. (1) lit. a) pct. (iv), pentru a asigura claritate și predictibilitate în aplicare, propunem menționarea articolului/articolelor din Legea nr. 126/2018, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la condițiile de funcționare a S.S.I.F care oferă servicii de administrare de portofolii.

Totodată, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, propunem scrierea in extenso a abrevierii „S.S.I.F”.

Observația este valabilă și pentru abrevierea „EIOPA”.

La alin. (1) lit. b) pct. (i)-(iii), pentru o exprimare specifică stilului normativ, este necesară revederea și reformularea corespunzătoare a expresiilor „pe care nu le-au creat ele însele”, „pe care nu le-au creat acestea”, respectiv „pe care nu le-au creat ei înșiși”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare din proiect.

La lit. b) pct. (iii), pentru o informare completă, propunem ca sintagma „cu completările ulterioare”, regăsită după titlul Legii nr. 236/2018 să fie înlocuită de formularea „cu modificările și completările ulterioare”.

La alin. (2), este necesară eliminarea termenului redundant „toate”.

La alin. (3) semnalăm că formularea „și actelor delegate emise de Comisia Europeană de punere în aplicarea acestuia” este lipsită de claritate și predictibilitate, astfel încât, propunem detalierea acesteia prin menționarea expresă a actelor juridice ale Uniunii Europene, precum și a dispozițiilor la care se referă.

La alin. (4), pentru o exprimare gramaticală corectă, în locul substantivului „entități” din primul rând, se va scrie forma articulată a acestuia, „entitățile”.

9. La actualul art. 3 alin. (1), pentru concordanță cu prevederea de la art. 2 alin. (1) lit. a) pct. (i), propunem ca mențiunea „Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 99/2006” să fie scrisă sub forma „O.U.G. nr. 99/2006”.

Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.

În plus, pentru corectitudine, abrevierea „(UE)” din cadrul titlului „Regulamentului (UE) nr. 575/2013 (...)” se va elimina.

La alin. (4), întrucât operațiunea coroborării este specifică interpretării, și nu legiferării, sintagma „În aplicarea art. 6 alin. (l) coroborat cu alin. (4) din Regulament”, se va înlocui prin sintagma „În aplicarea prevederilor art. 6 alin. (l) și (4) din Regulament”.

La alin. (5), având în vedere că respectiva lege a mai fost citată anterior, dar și pentru o informare completă, propunem ca menționarea acesteia să se facă astfel: „Legii nr. 236/2018, cu modificările și completările ulterioare ...”.

Reiterăm prima observație pentru toate cazurile asemănătoare.

La alin. (6), întrucât exprimarea „fără a aduce atingere” nu este specifică limbajului normativ intern, dar are semnificația respectării prevederilor care nu vor fi înlăturate de la aplicare, aceasta se va înlocui prin sintagma „cu respectarea prevederilor ...”, dar se va plasa în finalul, nu în debutul normei propuse.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

Totodată, este necesară redarea completă a titlului Regulamentului de punere în aplicare (UE) 2021/897, respectiv „Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2021/897 al Comisiei din 4 martie 2021 de stabilire a standardelor tehnice de punere în aplicare pentru aplicarea Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește formatul raportării în scopuri de supraveghere către autoritățile competente, precum și cooperarea și schimbul de informații între autoritățile competente și cu Autoritatea Europeană de Asigurări și Pensii Ocupaționale”.

Aceeași observație este valabilă și pentru regulamentul invocat în cadrul art. 6 alin. (1), astfel: „(...) respectiv Regulamentul delegat (UE) 2021/473 al Comisiei din 18 decembrie 2020 (...)”.

La alin. (7), pentru suplețe și rigoare, propunem eliminarea atât a titlului, cât și a abrevierii „(UE)” din cadrul Regulamentului  nr. 575/2013 al Parlamentului European și al Consiliului din 26 iunie 2013.

10. În titlul Secțiunii a 3-a și la art. 4, sunt folosite expresiile „fazele de contribuție”, respectiv „fazei de contribuție”, însă Regulamentul nu cuprinde o definiție pentru această expresie, și nici nu o folosește, însă în Regulament, la art. 2 pct. 11 este prevăzută definiția pentru expresia „faza de acumulare - înseamnă perioada în care activele se acumulează într-un cont de PEPP și durează, în mod normal, până la începerea fazei de plată a pensiei”.

Prin urmare, pentru respectarea prevederilor art. 47 ale Regulamentului, precum și a terminologiei acestuia, este necesară revederea și înlocuirea exprimărilor care se referă la „faza de contribuție”, prin referiri la „faza de acumulare”.

Reiterăm observația pentru toate situațiile similare.

Totodată, în finalul titlului se va adăuga expresia „a pensiei”, dat fiind că expresia definită în Regulament este „faza de plată a pensiei”.

11. La actualul art. 4 alin. (2), pentru corectitudine, propunem scrierea cu inițială mică a termenului „Fiscal” din titlul Legii nr. 227/2015, cu modificările și completările ulterioare.

12. La actualul art. 5 alin. (1), în ceea ce privește expresia „Faza de plată a pensiei aferente unui cont sau subcont național din România”, pentru evitarea dubiilor în interpretare, precum și pentru corelare cu definițiile prevăzute la art. 2 pct. 5 și 23 din Regulament, este necesară revederea și reformularea textului, dat fiind că trebuie să reiasă cu precizie faptul că este vizat un cont de PEPP, și nu orice tip de cont național, iar termenul „subcont” desemnează „o secțiune națională care este deschisă în fiecare cont de PEPP”, motiv pentru care determinantul național ar trebui eliminat.

Observația este valabilă și pentru alin. (3).

          Pe de altă parte, precizăm că, la alin. (1), deși aparent este prevăzută o singură situație pentru începerea fazei de plată a pensiilor, în fapt sunt stabilite două situații: (1) la cererea participantului la PEPP și (2) în condițiile stabilite prin clauzele contractului privind PEPP.

          Precizăm că dacă momentul începerii fazei de plată a pensiilor poate fi ales oricând de participantul la PEPP, atunci clauzele contractuale referitoare la același aspect vor deveni inutile. În altă ordine de idei, în absența unui reper temporal cu privire la momentul începerii fazei de plată a pensiilor, va fi afectată securitatea juridică a contractului încheiat, iar pentru întreprinderile financiare autorizate și înregistrate în temeiul dreptului Uniunii, nu vor fi interesate să devină furnizori de PEPP. În aceste condiții, precizăm că textul propus pentru actualul art. 5 alin. (1) va aduce atingere chiar obiectivului și scopului pentru care a fost adoptat Regulamentul (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului din 20 iunie 2019 privind un produs paneuropean de pensii personale (PEPP), lipsindu-l parțial de efecte.

          Prin urmare, propunem ca din text să fie eliminată sintagma „la cererea participantului la PEPP”.

          La alin. (2) lit. a), pentru evitarea dubiilor în interpretare, este necesară completarea trimiterii „prevăzută de legislația aplicabilă sistemului public de pensii”, în sensul precizării faptului dacă a fost vizată legislația română sau cea națională a unui stat membru al UE sau parte la Acordul privind Spațiul Economic European (SEE). În primul caz, pentru o trimitere în acord cu exigențele de tehnică legislativă, este necesară indicarea actului normativ incident.

          Totodată, pentru o corectă exprimare, expresia „cu data” se va înlocui prin expresia „la data”, iar pentru precizia normei, expresia „alte acte normative” va trebui revăzută.

Observațiile referitoare la conferirea de precizie a trimiterilor sunt valabile și pentru lit. b).

În plus, la lit. b), pentru o corectă exprimare, este necesară revederea sintagmei „la data pensionării de invaliditate”, deoarece nu pensionarea este de invaliditate, ci pensia. În acest sens, propunem a se analiza dacă textul nu ar trebui să debuteze prin sintagma „de la data de la care beneficiază de pensie de invaliditate”.

13. La actualul art. 6 alin. (1), pentru rigoare, propunem ca citarea primului act juridic al Uniunii Europene să se facă astfel: „Regulamentul delegat (UE) 2021/473 al Comisiei din 18 decembrie 2020 de completare a Regulamentului (UE) 2019/1238 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește standardele tehnice de reglementare care precizează cerințele aplicabile documentelor informative, costurilor și comisioanelor incluse în plafonul costurilor, precum și tehnicilor de diminuare a riscurilor pentru produsul paneuropean de pensii personale”.

De asemenea, în titlul celui de al doilea act juridic al Uniunii Europene, cuvântul „Delegat” se va reda cu inițială mică.

În ceea ce privește dispozițiile ce reglementează contravenții, pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca acestea să fie redate într-un articol distinct, marcat în mod corespunzător.

Prin urmare, articolele subsecvente se vor renumerota.

La actualul alin. (2) lit. b), pentru rigoare, propunem ca în loc de „articolul 48” să fie scris „art. 48”.

La actualul alin. (4) lit. a), pentru rigoare normativă, sintagma „în conformitate cu Directiva 2013/34/UE” se va înlocui cu sintagma  „potrivit prevederilor Directivei 2013/34/UE”, cuvântul „anuale” din sintagma „situațiile financiare anuale consolidate” se va elimina, iar după sintagma „și de abrogare a Directivelor 78/660/CEE și 83/349/CEE ale Consiliului” se va adăuga sintagma „cu modificările și completările ulterioare”.

La lit. c), pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca textul să prevadă și limita minimă a amenzii. Precizăm că, în lipsa unei prevederi exprese a acestei limite, aceasta va fi egală cu limita minimă generală stabilită la art. 8 alin. (2) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001, respectiv 25 de lei.

          Menționăm că stabilirea unor limite prea largi ale amenzii este contrară principiului proporționalității stabilirii sancțiunilor contravenționale, consacrat de art. 5 alin. (5) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001.

Astfel, soluția legislativă, pe lângă faptul că ar face imposibilă aprecierii legiuitorului cu privire la periculozitatea faptei, ar conferi, în plus, o putere discreționară a agentului constatator în ceea ce privește individualizarea sancțiunii.

Precizăm că necesitatea respectării principiului proporționalității în cazul actelor normative prin care se stabilesc și se sancționează contravenții a fost subliniată de Curtea Constituțională în Decizia nr. 152/2020 (par. 131 și 132).

La alin. (5) lit. a), trimiterea la dispozițiile art. 66 alin. (1) din Codul penal trebuie eliminată, întrucât respectivele prevederi sunt aplicabile numai în cazul săvârșirii unor infracțiuni, nu și în cazul săvârșirii unor contravenții.

La alin. (7), semnalăm că din redactarea propusă rezultă că măsurile administrative se pot aplica numai în cazul săvârșirii unor contravenții.

          În aceste condiții, soluția legislativă din cuprinsul alin. (8), potrivit căreia numai măsurile administrative prevăzute la alin. (7) lit. a) și d) se pot aplica împreună cu sancțiunile contravenționale, apare ca fiind necorelată cu dispozițiile alin. (7).

          Pentru acest motiv, în măsura în care se are în vedere atât aplicarea măsurilor administrative independent de calificarea faptei drept contravenție, cât și aplicarea acestora numai în cazul săvârșirii anumitor contravenții, este necesară reformularea părții introductive a alin. (7).     Astfel, textul ar trebui să prevadă situațiile în care se aplică măsurile administrative, iar norma referitoare la condiționarea aplicării măsurilor administrative de săvârșirea unei contravenții trebuie eliminată.

          Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art. 141 alin. (101) din Legea nr. 411/2004, astfel cum este propus la art. 12 pct. 2, precum și pentru art. 121 alin. (101) din Legea nr. 204/2006, astfel cum este propus la art. 13 pct. 2.

          14. La actualul art. 7 alin. (2), pentru rigoare normativă, expresia „Amenzile contravenționale aplicate ...” trebuie înlocuită cu sintagma „Sumele provenite din amenzile aplicate ...”

          La alin. (4), pentru asigurarea unei reglementări complete, este necesar ca textul să prevadă în mod expres categoriile de persoane care pot fi împuternicite să constate contravenții, sintagma „de către alte persoane împuternicite” fiind insuficient conturată ca sens.

          La alin. (7), pentru unitate de reglementare în materia contravențiilor cât și pentru claritatea normei, conținutul trebuie reformulat astfel:

          „(7) În măsura în care prezenta lege nu dispune altfel, contravenţiilor prevăzute la art. 6 alin. (2) le sunt aplicabile dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr.180/2002, cu modificările şi completările ulterioare”.

          15. La actualul art. 9 alin. (1), norma trebuie reformulată întrucât din redactarea propusă rezultă ca A.S.F. ar efectua „investigări penale” și ar aplica sancțiuni penale.

          Pentru acest motiv, precum și pentru rigoare terminologică, textul ar trebui să se refere la transmiterea de către A.S.F. de date cu caracter anonim și agregat cu privire la „cercetările penale efectuate de organele de urmărire penală”, respectiv la „pedepsele aplicate de instanțele judecătorești prin hotărâri definitive”.

          Menționăm că, pentru claritatea reglementării, este necesar să se definească în mod expres conținutul noțiunii de „date cu caracter agregat”.

16. La actualul art. 12 pct. 1, art. 13 pct. 1 și art. 14 pct. 1, pentru rigoare, în cuprinsul textelor asupra cărora se intervine, trimiterile la Regulamentul (UE) 2020/852 trebuie scrise sub forma: „(...) din Regulamentul (UE) 2020/852 al Parlamentului European și al Consiliului din 18 iunie 2020 privind instituirea unui cadru care să faciliteze investițiile durabile și de modificare a Regulamentului (UE) 2019/2088, cu modificările și completările ulterioare”.

17. La actualul art. 12 pct. 1, partea dispozitivă, potrivit exigențelor de tehnică legislativă, expresia „litera j)” se va înlocui prin „lit. j)”.

Reiterăm observația, în mod corespunzător și pentru pct. 2 partea dispozitivă, pentru „alineatele (101) și (102)”, dar și pentru toate cazurile similare.

18. La actualul art. 13 pct. 2 referitor la textul propus pentru art. 121 alin. (101) lit. b) „măsuri necesare în scopul prevenirii sau remedierii oricăror situații de nerespectare a dispozițiilor legale constatate, aplicate persoanelor fizice sau juridice care intră sub incidența prezentei legi”, semnalăm lipsa de predictibilitate a acestuia, fiind necesară identificarea, eventual printr-o enumerare exemplificativă, a măsurilor administrative vizate.

Observația este valabilă pentru actualul art. 14 pct. 2, precum și pentru toate situațiile similare.

19. La actualul art. 14 pct. 2, pentru concordanță cu actul normativ de bază, propunem și redarea titlului art. 150 propus a fi modificat, respectiv, „Măsuri administrative”.

La textul propus pentru art. 150 alin. (1) din Legea nr. 1/2020, norma trebuie să prevadă situațiile în care se aplică măsurile administrative, întrucât în forma propusă reglementarea este lipsită de previzibilitate.

20. La actualul art. 15, pentru utilizarea unui limbaj juridic consacrat, propunem ca în locul sintagmei „de la publicarea în Monitorul Oficial ...” să fie scris „de la data publicării în Monitorul Oficial ...”.

         

 

PREŞEDINTE

 

Florin IORDACHE

Bucureşti

Nr. 1117/10.10.2022



[1] Denumit în continuare „Regulamentul”.

[2] Denumit în continuare „PEPP”.