AVIZ

referitor la proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale

 

 

         Analizând proiectul de Lege privind unele măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, transmisă de Secretarul General al Guvernului cu adresa nr.410 din 09.12.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D1067/09.12.2021,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

         În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect reglementarea unor măsuri de ocrotire pentru persoanele cu dizabilități intelectuale și psihosociale, precum și modificarea și completarea unor acte normative.

Potrivit Expunerii de motive „Propunerile de reglementare elaborate inițial la nivelul Ministerului Justiției au fost dezbătute și îmbunătățite în cadrul unui grup de lucru care și-a desfășurat activitatea începând cu luna martie 2021 la nivelul Cancelariei Prim-ministrului (ulterior, a fost emisă Decizia prim-ministrului nr.357/2021 privind constituirea și atribuțiile Comitetului pentru redactarea unor propuneri de lege ferenda în vederea conformării cu dispozițiile Deciziei Curții Constituționale a României nr.601/2020 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.164 alin.(1) din Codul civil, în materia punerii sub interdicție a persoanelor cu dizabilități, publicată în Monitorul Oficial nr.594 din 14 iunie 2021), la care au participat reprezentanți ai Ministerului Justiției, Ministerului Public-Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerului Sănătății, Consiliului Superior al Magistraturii, Ministerului Muncii și Protecției Sociale, Ministerului Afacerilor Interne, Autorității Naționale pentru Drepturile Persoanelor cu Dizabilități, Copii și Adopții,  alături de reprezentanți ai Uniunii Naționale a Notarilor Publici din România și ai societății civile.”.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.p) din Constituție României, iar în aplicarea art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

3. Precizăm că o propunere legislativă, având ca obiect modificarea și completarea Legii nr.287/2009 privind Codul civil și a Legii nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă (b473 din 12.10.2021), a fost transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/4697/27.09.2021, fiind emis avizul favorabil, cu observații și propuneri, nr.919 din 15.11.2021.

Respectiva propunere legislativă preconiza, potrivit Expunerii de motive „instituirea unui sistem gradual de dispunere a măsurii de ocrotire, a unei perioade determinate de timp pentru care pot fi dispuse și prelungite acestea, configurarea unor reguli privind reevaluarea sau reexaminarea periodică a regimului de ocrotire ales de către instanța de tutelă, a măsurii de ocrotire în funcție de circumstanțele concrete în care se găsește cel ocrotit.”. La momentul redactării prezentului aviz, propunerea legislativă se află în lucru, la comisiile permanente ale Senatului.

Având în vedere faptul că propunerea legislativă vizează intervenții legislative similare cu cele ale art.7 și 8 din prezentul proiect de lege, pentru evitarea adoptării unor soluții legislative diferite, recomandăm dezbaterea concomitentă a celor două proiecte.

4. Semnalăm că este necesară solicitarea avizului Consiliului Superior al Magistraturii, în considerarea dispozițiilor art.38 alin.(3) din Legea nr.317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Plenul Consiliului Superior al Magistraturii avizează proiectele de acte normative ce privesc activitatea autorității judecătorești”.

5. Menționăm că este necesară aplicarea prevederilor art.7 alin.(31) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Propunerile legislative, proiectele de legi și celelalte proiecte de acte normative vor fi însoțite, în mod obligatoriu, de o evaluare preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului”.

Evaluarea preliminară a impactului noilor reglementări asupra drepturilor și libertăților fundamentale ale omului reprezintă un set de activități și proceduri realizate cu scopul de a asigura o fundamentare adecvată a inițiativelor legislative, în vederea, atât a evaluării impactului legislației specifice în vigoare la momentul elaborării proiectului de act normativ, cât și a evaluării impactului politicilor publice pe care proiectul de act normativ le implementează.

6. Semnalăm că, potrivit Expunerii de motive, „În considerarea obligației legiuitorului de a pune de acord dispozițiile art.164 alin.(1) din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, constatate ca fiind neconstituționale, cu Decizia Curții Constituționale nr.601/2020 și cu prevederile din Constituția României, republicată, prezentul demers legislativ propune instituirea unor soluții de reglementare în materia ocrotirii persoanei fizice majore cu dizabilități psihosociale sau intelectuale. Proiectul urmărește realizarea unei intervenții substanțiale în materia măsurilor de ocrotire de drept civil de care pot beneficia persoanele fizice vulnerabile, fiind astfel continuată, cu privire la statutul juridic al persoanei fizice, ampla reformă legislativă realizată prin adoptarea noului Cod civil.”.

Menționăm că, prin Decizia nr.601 din 16 iulie 2020[1], Curtea Constituțională a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.164 alin.(1) din Codul civil sunt neconstituționale. În aplicarea dispozițiilor art.147 alin.(1) din Constituția României, republicată, în intervalul 27 ianuarie - 12 martie 2021, dispozițiile art.164 alin.(1) din Codul civil au fost suspendate de drept, încetându-și efectele juridice începând cu data de 13 martie 2021, întrucât în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu a intervenit pentru modificarea prevederilor respective.

În paragraful 30 din respectiva decizie, Curtea a reținut că „reglementarea analizată instituie un regim substitutiv, astfel că drepturile și obligațiile unei persoane puse sub interdicție judecătorească vor fi exercitate de un reprezentant legal, indiferent de gradul de afectare a discernământului persoanei în cauză, în dauna unui regim de suport caracterizat printr-un mecanism de sprijin pe care statul să îl acorde în funcție de gradul de afectare a discernământului”.

Precizăm că, potrivit art.50 din Constituția României, „Persoanele cu handicap se bucură de protecție specială. Statul asigură realizarea unei politici naționale de egalitate a șanselor, de prevenire și de tratament ale handicapului, în vederea participării efective a persoanelor cu handicap în viața comunității, respectând drepturile și îndatoririle ce revin părinților și tutorilor”.

În acest sens, Curtea Constituțională a stabilit[2] că „Această normă constituțională impune în sarcina legiuitorului obligația pozitivă de a reglementa măsuri adecvate pentru ca persoanele cu dizabilități să își poată exercita drepturile, libertățile și îndatoririle fundamentale, obligație de sprijin și susținere pentru a veni în ajutorul acestora”.

Totodată, Curtea Constituțională a reținut în paragraful 46 din Decizia nr.601/2020, precitată, faptul că „măsura punerii sub interdicție judecătorească reglementată de art.164 alin.(1) din Codul civil nu este însoțită de suficiente garanții care să asigure respectarea drepturilor și a libertăților fundamentale ale omului. Aceasta nu are în vedere faptul că pot exista diferite grade de incapacitate și nici diversitatea intereselor unei persoane, nu se dispune pentru o perioadă determinată de timp și nu este supusă unei revizuiri periodice.”.

7. La titlu, având în vedere faptul că la art.7-20 din prezentul proiect se intervine asupra mai multor acte normative, este necesară aplicarea dispozițiilor art.41 alin.(5) din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „În cazul actelor normative prin care se modifică ori se completează un alt act normativ, titlul actului va exprima operațiunea de modificare sau de completare a actului normativ avut în vedere.”.

Ca urmare a celor de mai sus, este necesară reformularea corespunzătoare a titlului.

8. La preambul, primul paragraf, pentru precizia exprimării, propunem indicarea emitentului Deciziei nr.601/2020, precum și a titlului acesteia, luând în considerare faptul că este pentru prima dată citată, precum și completarea textului cu datele de identificare ale editorialului în care a fost publicată această decizie.

Totodată, pentru o informare completă și corectă, este necesară redarea corectă a titlului Convenției privind drepturile persoanelor cu dizabilități, respectiv „Convenția privind drepturile persoanelor cu dizabilități, adoptată la New York de Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite la 13 decembrie 2006, deschisă spre semnare la 30 martie 2007 și semnată de România la 26 septembrie 2007”, precum și menționarea actului normativ intern prin care România a ratificat-o, respectiv Legea nr.221/2010.

La paragraful al treilea, semnalăm că expresia „în legislația de drept comun, dar și specială” este insuficient de clară, fiind necesară reformularea sa în mod corespunzător.

9. La art.1-6, referitor la instituirea soluției legislative privind asistența pentru încheierea actelor juridice, destinată persoanei majore care, din cauza unei dizabilități intelectuale sau psihosociale, are nevoie de sprijin pentru îngrijirea propriei persoane, a administrării patrimoniului său și, în general, pentru exercitarea drepturilor și libertăților sale civile, semnalăm că, de lege lata, prin art.2096-2102 din Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare, este reglementat contractul de intermediere, definit ca fiind contractul prin care intermediarul se obligă față de client să îl pună în legătură cu un terț, în vederea încheierii unui contract.

Având în vedere faptul că la art.1 alin.(2) din proiect este prevăzut că „Asistentul este autorizat să acționeze ca intermediar între majorul care beneficiază de asistență și terțele persoane, fiind prezumat că acționează cu consimțământul majorului”, recomandăm revederea normelor preconizate, astfel încât să se înțeleagă care este diferența dintre instituția juridică a asistenței pentru încheierea actelor juridice și contractul de intermediere, cu atât mai mult cu cât asupra reglementării respectivului contract nu se intervine prin prezentul proiect.

În același timp, trebuie detaliate, în concret, care sunt atribuțiile/sarcinile pe care le poate îndeplini asistentul.

10. La art.1 alin.(1), pentru o exprimare specifică stilului normativ, propunem eliminarea sintagmei „în general”, ca superfluă.

Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din proiect.

Totodată, pentru precizia exprimării, este necesar să fie prevăzute în mod expres articolele din Legea nr.36/1995 care fac obiectul normei de trimitere, iar în finalul textului trebuie introdusă expresia „republicată, cu modificările ulterioare”.

11. La art.4 alin.(1), semnalăm că sintagma „potrivit legii”, prin gradul mare de generalitate, este improprie stilului normativ, fiind necesară reformularea acesteia, astfel încât să fie precizate în mod expres actele normative vizate.

Reiterăm prezenta observație pentru toate situațiile similare.

12. La art.6 alin.(1), pentru claritatea normei, propunem ca partea introductivă să aibă următoarea redactare:

„(1) Asistența încetează în următoarele situații:”.

13. Pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, propunem ca părțile dispozitive ale punctelor art.7-20 să fie reformulate, în mod corespunzător, după următoarele modele:

„... Articolul ... se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„... La articolul ... denumirea marginală se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„...La articolul ... alineatul (...) se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„...La articolul ... alineatul (...), litera ...) se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„...La articolul ..., litera ...) se modifică și va avea următorul cuprins:”;

„...După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”;

„... La articolul ... după alineatul (...) se introduce un nou alineat, alin. (...), cu următorul cuprins:”;

„... La articolul ... alineatul (...), după litera ...) se introduce o nouă literă, lit. ...), cu următorul cuprins:”;

„... La articolul, după litera ...) se introduce o nouă literă, lit. ...), cu următorul cuprins:”.

Aceste modele se vor adapta în funcție de numărul subdiviziunilor amendate/nou introduse.

14. La art.7, formulăm următoarele observații și propuneri:

a) la pct.1, întrucât intervențiile legislative aduse Codului civil sunt atât de modificare, cât și de completare, propunem ca în partea dispozitivă să fie menționată în mod expres natura intervenției, astfel:

         „1. Articolul 41 se modifică și va avea următorul cuprins:”.

Observația este valabilă pentru toate situațiile similare.

b) la pct.4, pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, propunem ca partea dispozitivă să fie reformulată, după cum urmează:

„4. La articolul 43, alineatul (1) litera b) și alineatele (2) - (4) se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

c) la partea dispozitivă a pct.9, propunem eliminarea sintagmei „a articolului”, ca inutilă.

d) la pct.10, referitor la textul propus pentru art.104 alin.(5), semnalăm că expresiile „a unei alte măsuri prevăzute de lege” și „aplicarea regulilor de drept comun edictate pentru ocrotirea unui interes general sau particular, a celor în materia reprezentării sau asistării, a celor referitoare la drepturile și obligațiile soților” sunt imprecise și improprii stilului normativ. În consecință, sugerăm înlocuirea acestor trimiteri cu actele normative incidente. Observația este valabilă pentru toate situațiile asemănătoare.

e) la pct.12, la textul propus pentru art.110, pentru rigoarea exprimării și coerență redacțională, recomandăm înlocuirea expresiei „beneficiază de consiliere judiciară sau tutelă specială” cu expresia „puși sub consiliere judiciară sau tutelă specială”.

f) la pct.16, în ceea ce privește textul propus pentru art.118. alin.(2), este necesară reconsiderarea sintagmei „în condițiile legii speciale”, deoarece, prin gradul mare de generalitate, este improprie stilului normativ. Observația este valabilă pentru toate cazurile similare.

g) la pct.19, partea dispozitivă se va reda sub forma:

„19. La Cartea I Titlul III, titlul Capitolului III se modifică și va avea următorul cuprins:”.

h) la pct.20, în ceea ce privește norma preconizată pentru art.164 alin.(1), referitor la expresia „din cauza unei deteriorări temporare sau permanente, parțiale sau totale”, pentru un spor de rigoare normativă, recomandăm să fie prevăzute consecințele deteriorării facultăților mintale care să stea la baza stabilirii nevoii de sprijin a persoanei vizate în formarea sau exprimarea voinței sale, ca o condiție esențială pentru luarea măsurii de ocrotire.

La alin.(2), semnalăm că sintagma „asistată sau consiliată în mod continuu”, prin gradul mare de generalitate, este improprie stilului normativ, afectând claritatea, accesibilitatea și predictibilitatea normei.

Ca urmare a celor de mai sus, recomandăm reformularea normei în mod corespunzător.

i) la pct.21, referitor la textul propus pentru art.165, pentru un spor de rigoare normativă, recomandăm reformularea sintagmei „persoana care locuiește cu el”, astfel încât să fie vizate ipotezele juridice ale domiciliului sau, după caz, reședinței persoanei.

j) la pct.23, la textul propus pentru art.167, pentru claritatea și precizia normei, propunem completarea textului, după substantivul „cererii”, cu expresia „de punere sub consiliere judiciară sau tutelă specială”.

k) la pct.24, în ceea ce privește textul propus pentru art.168 alin.(1), pentru un spor de precizie a normei, este necesară reformularea acesteia, astfel încât să fie prevăzute în mod expres normele vizate de sintagma „potrivit dispozițiilor Codului de procedură civilă”. În acest sens, semnalăm că, de lege lata, procedura punerii sub interdicție judecătorească este reglementată de art.936-943 din Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările și completările ulterioare, iar de lege ferenda, respectivele articole reglementează instituirea consilierii judiciare sau a tutelei speciale.

l) la pct.28, la textul propus pentru art.172 alin.(1), semnalăm lipsa de unitate terminologică, având în vedere faptul că este utilizată expresia „Actele juridice încheiate de persoana care beneficiază de măsura consilierii judiciare sau a tutelei speciale”, iar în denumirea marginală a articolului este utilizată formularea „Actele încheiate de cel cu privire la care a fost instituită consilierea judiciară sau tutela specială”. Pentru menținerea unității terminologice, propunem alegerea unei singure variante de redare a aceleiași ipoteze juridice.

m) la pct.30, referitor la textul propus pentru art.174 alin.(1), semnalăm că sintagma „la nevoie”, prin gradul mare de generalitate, este improprie stilului normativ, fiind necesară reformularea corespunzătoare a sa.

La alin.(2), semnalăm că, în enumerarea obligațiilor tutorelui, lit.e) apare de două ori, fiind necesară efectuarea renumerotării în mod corespunzător.

La alin.(5), recomandăm reformularea normei, astfel:

„(5) În cazul în care devine necesar și este în interesul persoanei ocrotite să se dispună de mobilier sau de drepturile cu privire la locuința sa, actul este supus autorizării instanței de tutelă.”

n) la pct.33, este necesară eliminarea sintagmei „Cu toate acestea,” din textul propus pentru art.177 alin.(6), deoarece este improprie stilului normativ.

Formulăm prezenta observație pentru toate situațiile similare din proiect.

o) la pct.43, recomandăm revederea normei propuse pentru art.299, deoarece este insuficient de clară, ceea ce afectează predictibilitatea și accesibilitatea acesteia.

15. La art.8, formulăm următoarele observații și propuneri:

a) la pct.25, semnalăm că se propune completarea cu un nou capitol, Capitolul I, fără a fi precizate în mod expres elementele structurale ce urmează a face parte din acest nou capitol.

b) la pct.26-31 deoarece se aduc intervenții de modificare asupra unor articole succesive, respectiv de la art.936 la art.941, pentru concizia proiectului, propunem comasarea părților dispozitive într-una singură, cu următoarea redactare:

„26. Articolele 936-941 se modifică și vor avea următorul cuprins:”.

         Ca urmare a însușirii prezentei propuneri, părțile dispozitive subsecvente se vor renumerota.

c) la actualul pct.34, referitor la art.9432 lit.b), din considerente de ordin gramatical, este necesar ca sintagma „2 luni” să fie înlocuită cu sintagma „două luni”.

16. La art.9, potrivit normelor de tehnică legislativă, partea introductivă va debuta după cum urmează:

„Art.9. - Legea notarilor publici și a activității notariale nr.36/1995, republicată în …”.

Având în vedere că prin pct.6 se preconizează introducerea, la art.164 alin.(1), a unui nou registru național ce va fi utilizat în activitatea notarială, recomandăm să fie modificat și alin.(5) al aceluiași articol, care reglementează organizarea și funcționarea registrelor prevăzute la alin.(1) lit.a)-d) și f), precum și procedura de înscriere și consultare a acestora.

17. La art.10, pentru un plus de rigoare normativă, partea introductivă va fi reformulată, astfel:

„Art.10. - Legea nr.119/1996 cu privire la actele de stare civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.339 din 18 mai 2012, cu modificările și completările ulterioare, se completează după cum urmează:”.

La pct.2, prin care se introduce un nou alineat, alin.(11) în cuprinsul art.28, precizăm că expresia „În cazul în care opoziția este formulată” este improprie stilului normativ, deoarece în partea dispozitivă a Legii nr.119/1996 nu este utilizat termenul „opoziție”. Pentru evitarea oricăror confuzii și interpretări eronate, sugerăm reformularea textului în cauză, în vederea integrării armonioase a noii norme în actul de bază, folosindu-se în mod unitar terminologia consacrată.

18. La partea dispozitivă a art.11, pentru corectitudinea informației juridice, trebuie să fie indicată și data publicației oficiale în care a fost republicată Legea nr.455/2001, respectiv 30 aprilie 2014. Ulterior, această lege a suferit doar completări, nu și modificări, aspect ce se va reflecta în mod corect, prin sintagma „cu completările ulterioare”.

19. La art.12, pentru precizia exprimării, partea introductivă va fi reformulată, astfel:

„Art.12. - Ordonanța Guvernului nr.41/2003 privind dobândirea și schimbarea pe cale administrativă a numelor persoanelor fizice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.68 din 2 februarie 2003, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.323/2003, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:”.

20. La partea dispozitivă a art.15, având în vedere faptul că este vizată modificarea unui singur element structural de bază, sintagma „se modifică după cum urmează” se va înlocui cu sintagma „se modifică și va avea următorul cuprins”.

21. La partea dispozitivă a art.16, pentru o informare corectă și completă legislativă, datele de identificare ale actului normativ vor fi redate sub forma: „nr.719 din 12 octombrie 2011”.

22. La art.17, pentru respectarea exigențelor normative, partea dispozitivă va fi redată astfel:

„Art.17. - La articolul 25 din Legea nr.448/2006 privind protecția și promovarea drepturilor persoanelor cu handicap, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 3 ianuarie 2008, cu modificările și completările ulterioare, alineatul (2) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

La textul propus pentru art.25 alin.(2), pentru completa informare legislativă, sintagma „aprobată prin Legea nr.193/2008” se va înlocui cu „aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.193/2008”.

23. La art.19, pentru respectarea exigențelor normative, partea dispozitivă va fi reformulată, astfel:

„Art.19. - La articolul 29 alineatul (1) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.392 din 29 iunie 2013, cu modificările și completările ulterioare, litera e) se modifică și va avea următorul cuprins:”.

24. La Capitolul IV, pentru a reflecta succesiunea dispozițiilor din cuprinsul său, titlul „Dispoziții finale și tranzitorii” va fi înlocuit cu „Dispoziții tranzitorii și finale”.

25. La art.21 alin.(1), pentru corecta informare legislativă, expresia „cu modificările și completările ulterioare” va fi înlocuită cu expresia „cu modificările ulterioare”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

Totodată, având în vedere că, potrivit art.62 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative republicată, cu modificările și completările ulterioare, „Dispozițiile de modificare și de completare se încorporează, de la data intrării lor în vigoare, în actul de bază, identificându-se cu acesta. Intervențiile ulterioare de modificare sau de completare a acestora trebuie raportate tot la actul de bază”, sintagma „astfel cum aceasta a fost modificată și completată prin prezenta lege” devine superfluă, fiind necesar să fie eliminată. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

La alin.(2), referitor la ipoteza juridică a normelor tranzitorii prin care se reglementează situația persoanelor puse sub interdicție judecătorească prin hotărâri definitive în baza legislației anterioare și situația proceselor în curs, din perspectiva normelor de drept material și de drept procesual aplicabile, semnalăm că, pentru a se asigura eficiență normelor, este necesar să fie prevăzut un termen în care instanțele judecătorești, din oficiu, să reexamineze toate măsurile de punere sub interdicție judecătorească deja instituite.

26. La art.24, pentru rigoare normativă, expresia „ordin comun al Ministrului Sănătății și al Ministrului Muncii și Solidarității Sociale” va fi redată sub forma „ordin al ministrului sănătății și al ministrului muncii și solidarității sociale”.

Totodată, în vederea respectării rigorilor normative, timpul verbului trebuie exprimat la prezent. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.

27. La art.27 alin.(1), pentru un spor de rigoare normativă, este necesară înlocuirea sintagmei „intră în vigoare în termen de” cu sintagma „intră în vigoare la”.

La alin.(2), pentru respectarea normelor de tehnică legislativă, este necesară reformularea textului, având în vedere faptul că este reglementată intrarea în vigoare a dispozițiilor prevăzute la pct.16 și 26 din prezenta lege, nu a unor articole din actul de bază.

28. La art.28 alin.(1), pentru un plus de rigoare normativă, este necesară reformularea textului, astfel:

„Art.28 - Legea nr.71/2011 pentru punerea în aplicare a Legii nr.287/2009 privind Codul civil, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.409 din 10 iunie 2011, cu modificările și completările ulterioare, se modifică după cum urmează:

1.      Articolul 211 se abrogă.

2.      La articolul 229, alineatul (33) se abrogă.”

La alin.(2), semnalăm că norma este contrară dispozițiilor art.65 alin.(3) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „În vederea abrogării, dispozițiile normative vizate trebuie determinate expres, începând cu legile și apoi cu celelalte acte normative, prin menționarea tuturor datelor de identificare a acestora.”.

Totodată, semnalăm că ipoteza juridică a normelor care sunt prevăzute în legi speciale este inclusă în cea a sintagmei „orice alte dispoziții”.

Ca urmare, propunem eliminarea alin.(2). Pe cale de consecință, actuala marcare cu cifra (1) a primului alineat va fi eliminată.

29. La art.29, pentru o exprimare specifică stilului normativ, recomandăm ca dispozițiile de republicare a celor două acte normative să facă obiectul unor alineate distincte, astfel:

„Art.29. - (1) Legea nr.287/2009 privind Codul civil, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.505 din 15 iulie 2011, cu modificările ulterioare, precum și cu modificările și completările aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.

(2) Legea nr.134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.247 din 10 aprilie 2015, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare.”

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

Florin IORDACHE

 

 

 

 

 

București

Nr.979/9.12.2021


[1] Publicată în Monitorul Oficial nr.88 din 27 ianuarie 2021.

[2] A se vedea în acest sens Decizia nr.138 din 13 martie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 375 din 14 mai 2019, paragraful 60, sau Decizia nr.681 din 13 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.889 din 8 decembrie 2014, paragraful 21.