AVIZ
referitor la propunerea legislativă pentru modificarea
şi completarea art. 92 din Legea nr.18/1991
privind fondul funciar
Analizând propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea art.92 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar (b477/13.10.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/5075/18.10.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D951/19.10.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46 alin.(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil propunerea legislativă, cu următoarele observații și propuneri:
Propunerea legislativă are ca obiect modificarea şi completarea art.92 din Legea nr.18/1991 privind fondul funciar, republicată, cu modificările și completările ulterioare în sensul reglementării unor aspecte referitoare la folosirea terenurilor agricole având o suprafață mai mare de 10 hectare în scopul amplasării unor parcuri fotovoltaice.
Intervenția legislativă este argumentată în Expunerea de motive prin faptul că „legislația românească din 2020 — început de an 2021 nu oferă un cadru destinat procesului de autorizare/dezvoltare a facilităților de producere a energiei regenerabile, ci investitorul în astfel de facilități trebuie să se adapteze unor reglementări disparate și nespecifice adoptate pentru reglementarea autorizării construcțiilor, a regimului juridic al terenurilor situate în extra/intravilanul localităților sau a terenurilor agricole/curți construcții.”.
Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.m) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se pronunță asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.
2. Din punct de vedere al dreptului european, demersul legislativ de faţă intră tangențial sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene şi a normelor subsumate Mediului, consumatorilor şi a protecţei sănătăţii, în sectorul – Mediu, subsectorul – Spaţiu, mediu şi resurse naturale.
La nivelul dreptului european derivat, sunt incidente atât dispoziţiile Directivei (UE) 2018/2001[1] Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, Nr. 328 din 21 decembrie 2018, cât și normele și principiile formulate în cadrul Regulamentului (UE) 2018/1999 Parlamentului European și al Consiliului din 11 decembrie 2018 privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunilor climatice, de modificare a Regulamentelor (CE) nr. 663/2009 și (CE) nr. 715/2009 ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 94/22/CE, 98/70/CE, 2009/31/CE, 2009/73/CE, 2010/31/UE, 2012/27/UE și 2013/30/UE ale Parlamentului European și ale Consiliului, a Directivelor 2009/119/CE și (UE) 2015/652 ale Consiliului și de abrogare a Regulamentului (UE) nr. 525/2013 Parlamentului European și al Consiliului, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, Nr. 328 din 21 decembrie 2018.
În ceea ce privește Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile, autoritățile române au comunicat Comisiei Europene 14 acte juridice prin care s-a realizat transpunerea acesteia.
Cu toate acestea, împotriva României a fost deschisă Cauza INFR (2021)0333, fapt ce a dus la transmiterea, din partea Comisiei Europene, la data de 23 iulie 2021, a unei scrisori de punere în întârziere, având ca obiect constatarea neîndeplinirii obligației de comunicare a măsurilor de transpunere completă a prevederilor Directivei (UE) 2018/2001.
Semnalăm că prin soluțiile avansate, propunerea legislativă se înscrie în liniile prescrise la nivel european în domeniul promovării energiei din surse regenerabile, însă nu reprezintă o armonizare sau o transpunere a prevederilor Directivei.
3. Referitor la Expunerea de motive, semnalăm că aceasta nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare prevăzută la art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare. Astfel, nu sunt clar prezentate cerințele care reclamă intervenția normativă, nici finalitatea reglementărilor propuse, cu evidențierea implicațiilor pe care reglementarea propusă le are asupra legislației în vigoare, și nici măsurile pentru implementarea soluțiilor legislative preconizate. Totodată, semnalăm că nu toate măsurile preconizate sunt prezentate și argumentate în cuprinsul instrumentului de prezentare și motivare.
Menționăm că, potrivit considerentelor exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, „dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată […], cu modificările și completările ulterioare instituie obligația fundamentării actelor normative. […]. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, […], încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(5) […]”.
4. În ceea ce privește soluția legislativă cuprinsă la pct.1 lit.j), semnalăm că nu se întelege cu claritate motivul pentru care inițiatorul face referire la ,,o suprafață mai mare de 10 hectare”, nefiind precizat nici în Expunerea de motive.
De asemenea, utilizarea expresiei ,,înființarea de capacități noi de producție de energie regenerabilă” nu asigură precizie dispozițiilor preconizate, pentru rigoare normativă, fiind necesară reformularea textului.
5. Semnalăm că norma preconizată pentru alin.(51) contravine dispozițiilor art.36 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată cu modificările și completările ulterioare, potrivit căruia ,,actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis care să excludă orice echivoc, cu respectarea strictă a regulilor gramaticale și de ortografie”.
Astfel, pentru claritatea normei, este necesar să se menționeze în mod expres care sunt facilitățile de producere a energiei regenerabile fotovoltaice.
De asemenea, precizăm că expresia ,,suprafețele de teren afectate de instalația de producere sau de stocare a energiei regenerabile” este neclară. Pe cale de consecință pentru claritatea și predictibilitatea normei, este necesară revederea și reformularea textului preconizat.
Totodată, semnalăm că sintagma ,,restul de teren liber rămânând în circuitul agricol” nu este definită nici în prezenta propunere legislativă și nici în instrumentul de prezentare și motivare, astfel încât norma este insuficient de clară, ceea ce afectează predictibilitatea și aplicabilitatea acesteia. Precizăm că este necesar să se prevadă expressis verbis care este suprafața de teren care este preconizată să rămână în circuitul agricol în urma scoaterii definitive sau temporare din circuitul agricol a terenurilor pe care urmează să fie amplasată instalația de producere sau de stocare a energiei regenerabile, ori a criteriilor după care aceasta va putea fi determinată.
6. Sub rezerva celor exprimate la pct.4 şi 5 de mai sus, semnalăm că propunerea legislativă poate fi îmbunătăţită şi din punctul de vedere al respectării normelor de tehnică legislativă, astfel:
a) Pentru rigoare normativă, este necesară reformularea titlului, astfel: „Lege pentru modificarea și completarea art.92 din Legea fondului funciar nr.18/1991”.
b) Pentru corectitudinea trimiterii la actul normativ invocat, precum și pentru o exprimare specifică stilului normativ, este necesar ca articolul unic să fie redat, astfel:
„Articol unic. – Articolul 92 din Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, se modifică și se completează după cum urmează:”.
c) Pentru un spor de precizie normativă, este necesar ca părțile dispozitive ale punctelor 1,2 și 3, să fie redate astfel:
„1. La alineatul (2), după litera i) se introduce o nouă literă, litera j), cu următorul cuprins:”
„2. Alineatul (5) se modifică şi va avea următorul cuprins:”
„3. După alineatul (5) se introduce un nou alineat, alin.(51), cu următorul cuprins:”.
7. Având în vedere numeroasele intervenții legislative aduse actului normativ de bază, pentru respectarea prevederilor art.70 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, propunem inserarea în finalul proiectului, a unui nou articol, marcat ca art.II, cu următorul conținut:
„Art.II - Legea fondului funciar nr.18/1991, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.1 din 5 ianuarie 1998, cu modificările și completările ulterioare, precum și cu cele aduse prin prezenta lege, va fi republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, dându-se textelor o nouă numerotare”.
Ca urmare a preluării observației, articolul unic va deveni art.I.
PREŞEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.917/15.11.2021
[1] Directiva (UE) 2018/2001 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile stabilește un obiectiv obligatoriu al Uniunii Europene privind ponderea globală a energiei din surse regenerabile în cadrul consumului final brut de energie al Uniunii până în anul 2030 (să fie de cel putin 32 %). Precizăm că, prevederile acestei directive nu au fost transpuse în ordinea juridică internă a țării noastre, cu toate că în cadrul măsurilor naționale de transpunere a acesteia ce se regăsesc pe site-ul https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/NIM/?uri=CELEX:32018L2001, se disting 14 acte normative ce implementează acest act juridic european în dreptul intern românesc. De asemenea, menționăm că termenul limită pentru transpunerea acestei directive în dreptul intern a fost depășit (30 iunie 2021).