AVIZ
referitor la propunerea legislativă
pentru modificarea și completarea Legii nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice
Analizând propunerea legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b207 din 18.05.2021), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/2812/25.05.2021 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D432/26.05.2021,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată, și al art.46 alin.3 din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ, republicat,
Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:
1. Propunerea legislativă are ca obiect modificarea unor prevederi cuprinse în Capitolul I din Anexa nr. III la Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, urmărindu-se stabilirea, pentru personalul instituțiilor de spectacole sau concerte județene ori de importanță județeană a acelorași salarii de bază cu cele prevăzute pentru personalul din instituțiile de spectacole sau concerte de importanță națională.
2. Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor organice, fiind incidente prevederile art.73 alin.(3) lit.p) din Constituția României, republicată, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Legea fundamentală, prima Cameră sesizată este Senatul.
3. Întrucât propunerea legislativă implică modificarea prevederilor bugetului de stat, sunt aplicabile dispozițiile art.111 alin.(1) teza a II-a din Constituția României, republicată, fiind necesar a se solicita și o informare din partea Guvernului.
Totodată, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.
În acest sens, precizăm că, în considerentele Deciziei nr.331/2019, Curtea Constituțională a reținut că, lipsind fișa financiară (inițială și reactualizată) nu se poate trage decât concluzia că la adoptarea legii s-a avut în vedere o sursă de finanțare incertă, generală și lipsită de un caracter obiectiv și efectiv, nefiind așadar reală .
În acest context semnalăm că ar fi fost necesară consultarea Comisiei Naționale a Artelor Spectacolului care, potrivit Ordonanței Guvernului nr.21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, este organismul de specialitate cu rol consultativ și de avizare în domeniu al Ministerului Culturii.
Precizăm că, potrivit considerentelor exprimate în Decizia Curții Constituționale nr.682 din 27 iunie 2012, dispozițiile art.6 din Legea nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă, republicată [ ], cu modificările și completările ulterioare instituie obligația fundamentării actelor normative. [ ]. Lipsa unei fundamentări temeinice a actului normativ în discuție determină, [ ], încălcarea prevederilor din Constituție cuprinse în art.1 alin.(5) [ ].
5. În ceea ce privește soluțiile normative cuprinse în prezenta propunere, referitoare la stabilirea acelorași salarii de bază cu cele prevăzute pentru personalul din instituțiile de spectacole sau concerte de importanță națională, pentru personalul instituțiilor de spectacole sau concerte județene ori de importanță județeană, reținem următoarele:
5.1. Actul normativ care instituie cadrul juridic al înființării, organizării și funcționării instituțiilor și companiilor de spectacole sau concerte, precum și al desfășurării activității acestora, este Ordonanța Guvernului nr. 21/2007 privind instituțiile și companiile de spectacole sau concerte, precum și desfășurarea activității de impresariat artistic, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 353/2007, cu modificările și completările ulterioare.
Ordonanța Guvernului nr. 21/2007, la art.4 alin.(1), stabilește că instituțiile de spectacole sau concerte se înființează, se organizează și funcționează în subordinea autorităților administrației publice centrale sau locale, iar la art.4 alin.(4) și (5), precum și la art.71, prevede în ce condiții instituțiile menționate pot solicita recunoașterea statutului de instituție publică de importanță națională.
Analizând aceste prevederi, dar și restul dispozițiilor Ordonanței Guvernului nr. 21/2007, se constată că singurele instituții de spectacole sau concerte evidențiate sunt cele de importanță națională.
Despre instituții de spectacole sau concerte județene sau de importanță județeană actul normativ menționat nu face vorbire, această calificare rezultând, probabil, dar fără a avea semnificație juridică, din faptul că pot fi înființate de consilii județene.
Așadar, întrucât în Ordonanța Guvernului nr.21/2007 nu sunt prevăzute instituții de spectacole sau concerte județene sau de importanță județeană, nu există nici justificarea legală pentru a face diferențieri între personalul instituțiilor înființate de consilii județene și cele înființate de consilii locale.
5.2. Argumentele invocate în Expunerea de motive, referitoare inechitățile salariale intre instituții de rang diferit ce fac parte din aceeași familie ocupațională, sunt cele care motivează și imposibilitatea echivalării salariilor personalului instituțiilor de spectacole sau concerte înființate de consilii județene cu cele ale personalului instituțiilor de spectacole sau concerte de importanță națională.
5.3. Precizăm că soluțiile cuprinse în prezenta propunere încalcă principiile sistemului de salarizare reglementate la art.6 lit.b), d) și f) din Legea nr.153/2017, respectiv:
- principiul nediscriminării, care presupune eliminarea oricăror forme de discriminare și instituirea unui tratament egal cu privire la personalul din sectorul bugetar care prestează aceeași activitate și are aceeași vechime în muncă și în funcție;
- principiul importanței sociale a muncii, care presupune că salarizarea personalului din sectorul bugetar se realizează în raport cu responsabilitatea, complexitatea, riscurile activității și nivelul studiilor;
- principiul ierarhizării, pe verticală, cât și pe orizontală, în cadrul aceluiași domeniu, în funcție de complexitatea și importanța activității desfășurate;( ).
În esență, principiile menționate mai sus constituie expresii ale principiului egalității în drepturi a cetățenilor/nediscriminării, consacrat de art.16 alin.(1) din Constituție, care, în acest context, nu înseamnă acordarea personalului instituțiilor de spectacole sau concerte înființate de consilii județene a unor salarii identice cu cele ale personalului instituțiilor de spectacole sau concerte de importanță națională, ci chiar acordarea unor salarii diferențiate, în raport cu responsabilitatea, complexitatea și importanța activității desfășurate.
Astfel, semnalăm că reglementarea unui regim diferit de salarizare pentru personalul instituțiilor de spectacole sau concerte înființate de consilii județene față de personalul instituțiilor de spectacole sau concerte de importanță națională respectă principiul egalității în drepturi a cetățenilor, având în vedere condițiile care trebuie îndeplinite pentru dobândirea statutului de instituție publică de importanță națională.
Soluția contrară, constând în aplicarea unui tratament egal unor persoane care nu se află în situații analoage ar conduce la încălcarea principiului egalității în drepturi/al nediscriminării, despre care Curtea Constituțională a României a statuat că nu înseamnă uniformitate (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr.657/2019).
Referitor la accepțiunea principiului nediscriminării, în Decizia Curții Constituționale nr.875/2020, reiterându-se jurisprudența anterioară, la paragraful 45, s-a reținut că: ( ) egalitatea în fața legii și a autorităților publice, consacrată cu titlu de principiu de art.16 alin.(1) din Constituție, își găsește aplicare doar atunci când părțile se găsesc în situații identice sau egale, care impun și justifică același tratament juridic și deci instituirea aceluiași regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situații diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluție legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunțat. (...) Când criteriul în funcție de care își găsește aplicarea un regim juridic sau altul are caracter obiectiv și rezonabil, și nu subiectiv și arbitrar, fiind constituit de o anumită situație prevăzută de ipoteza normei, și nu de apartenența sau de o calitate a persoanei, privitor la care își găsește aplicare, așadar intuitu personae, nu există temei pentru calificarea reglementării deduse controlului ca fiind discriminatorie, deci contrară normei constituționale de referință (...)[1].
6. În concluzie, prezenta propunere legislativă nu poate fi promovată în forma supusă analizei Consiliului Legislativ, deoarece aduce atingere prevederilor constituționale referitoare la principiul egalității în drepturi a cetățenilor.
PREȘEDINTE
Florin IORDACHE
București
Nr.