AVIZ
referitor la proiectul de Ordonanță de urgență privind acțiunile
în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996
Analizând proiectul de Ordonanță de urgență privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.361 din 18.09.2020 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D1042/18.09.2020,
CONSILIUL LEGISLATIV
În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,
Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:
1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect reglementarea cadrului legal privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, intervențiile legislative vizând, potrivit Notei de fundamentare, „transpunerea în legislația națională a Directivei 2014/104/UE privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene”.
Astfel, prin proiect se preconizează îmbunătățirea mecanismului de aplicare a normelor de concurență de către Consiliul Concurenței, pentru a asigura că orice persoană care a suferit un prejudiciu cauzat de o încălcare a legislației în materie de concurență de către o întreprindere sau o asociație de întreprinderi își poate exercita în mod efectiv dreptul de a solicita respectivei întreprinderi sau asociații de întreprinderi o despăgubire integrală pentru acel prejudiciu.
2. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, prezentul demers normativ intră sub incidența reglementărilor din domeniul Politicii Concurențiale.
La nivelul dreptului european derivat, din perspectiva obiectului de reglementare al proiectului analizat, prezintă relevanță directă prevederile Directivei 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene, precum și dispozițiile art.13 alin.(2) din Directiva (UE) 2019/1 a Parlamentului European și a Consiliului din 11 decembrie 2018 privind oferirea de mijloace autorităților de concurență din statele membre astfel încât să fie mai eficace în aplicarea legii și privind garantarea funcționării corespunzătoare a pieței interne, acte europene obligatorii cu privire la rezultatul care trebuie atins, lăsând mijloacele de adoptare la latitudinea fiecărui stat membru, potrivit art.288 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE).
Semnalăm că prezentul demers normativ are scopul de a înlocui integral în fondul reglementării, sub aspectul stabilirii normelor referitoare la descurajarea practicilor anticoncurențiale, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996, prevederi declarate neconstituționale, în ansamblu, de către Curtea Constituțională prin Decizia nr.239 din 3 iunie 2020, din rațiuni extrinseci, pentru omisiunea solicitării avizului Consiliului Economic și Social.
În același context, în cadrul controlului de constituționalitate a priori a fost declarată neconstituțională, în ansamblul său, și legea de aprobare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017.
În consecință, pentru a evita declanșarea unei noi acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de conformare și comunicare a măsurilor de transpunere a Directivei 2014/104/UE, a fost elaborat prezentul proiect de ordonanță de urgență.
Mai mult, astfel cum se subliniază în Nota de fundamentare, intervențiile legislative preconizate au ținut cont în privința cuantificării prejudiciilor rezultate din încălcări ale normelor de concurență de Comunicarea Comisiei privind cuantificarea prejudiciilor în acțiunile în despăgubire întemeiate pe încălcarea articolului 101 sau 102 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (2013/C 167/07), care reprezintă un instrument cu valoare orientativă, prin care se asigură aplicarea efectivă și uniformă a dreptului Uniunii Europene la nivelul tuturor statelor membre.
3. Semnalăm că majoritatea soluțiilor legislative preconizate de prezentul proiect reiterează dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr.21/1996. Respectiva ordonanță de urgență a Guvernului a transpus în legislația națională Directiva 2014/104/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 26 noiembrie 2014 privind anumite norme care guvernează acțiunile în despăgubire în temeiul dreptului intern în cazul încălcărilor dispozițiilor legislației în materie de concurență a statelor membre și a Uniunii Europene, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria L, nr.349, din 5 decembrie 2014, act european care face obiectul transpunerii și prin prezentul proiect.
Precizăm că, prin Decizia Curții Constituționale nr.239 din 3 iunie 2020[1] a fost admisă obiecția de neconstituționalitate a Legii pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 privind acțiunile în despăgubire în cazurile de încălcare a dispozițiilor legislației în materie de concurență, precum și pentru modificarea și completarea Legii concurenței nr. 21/1996, precum și a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 39/2017, constatând că dispozițiile acesteia precum și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.39/2017 sunt neconstituționale, în ansamblul lor. La pct.107 din considerentele acesteia se menționează: „Curtea constată că omisiunea solicitării avizului Consiliului Economic și Social cu prilejul adoptării Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 este de natură să determine neconstituționalitatea extrinsecă a acestui act normativ, în raport cu prevederile art.1 alin.(3) și (5), coroborate cu cele ale art.141 din Constituție”.
Potrivit prevederilor art.147 alin.(1) din Constituția României, republicată, „Dispozițiile din legile și ordonanțele în vigoare, precum și cele din regulamente, constatate ca fiind neconstituționale, își încetează efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale dacă, în acest interval, Parlamentul sau Guvernul, după caz, nu pun de acord prevederile neconstituţionale cu dispozițiile Constituției. Pe durata acestui termen, dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale sunt suspendate de drept”, astfel încât, la momentul avizării prezentului proiect, dispozițiile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 și-au încetat efectele juridice.
4. Semnalăm că proiectul de Ordonanță de urgență nu este însoțit de avizul Consiliului Economic și Social.
5. Ca observație generală, în ceea ce privește completarea Legii concurenței nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, cu unele dispoziții noi, precizăm că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.39/2017 au fost introduse aceleași elemente structurale având aceeași marcare.
Având în vedere că prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr.39/2017 și ale legii de aprobare a acesteia au fost declarate neconstituționale, în ansamblul lor, prin Decizia nr.239 din 3 iunie 2020, precizăm că, în această situație, nu se mai pot introduce dispoziții cu aceeași marcare, articolele/alineatele respective existând în istoricul evenimentelor legislative ale Legii nr.21/1996, efectul deciziei Curții Constituționale fiind acela că, în perioada de 45 de zile de la publicarea acesteia, aplicarea prevederilor respective a fost suspendată, după care au operat dispozițiile art.147 din Constituția României, republicată.
Astfel, menționăm că soluția din punct de vedere al tehnicii legislative este ca orice normă nou introdusă să fie inserată după elementul structural existent.
În același context, referitor la norma propusă la pct.2 al art.21, de introducere a alin.(5) la art.4, semnalăm că prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.39/2017 a fost introdus un alineat cu aceeași marcare. Până la momentul declarării neconstituționalității ordonanței de urgență respective, alin.(5) al art.4 a fost modificat prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.25/2019. Acest aspect a fost semnalat și de Ministerul Justiției prin Avizul nr.2/76469 din 16.09.2020, care a considerat că ne aflăm în situația unei dublări a fondului activ al legislației.
6. La preambul, având în vedere prevederile art.115 alin.(4) din Constituția României, republicată, potrivit cărora „Guvernul poate adopta ordonanțe de urgență numai în situații extraordinare a căror reglementare nu poate fi amânată (…)”, precizăm că este necesară prezentarea elementelor obiective de fapt și de drept ale situației extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată și care impun recurgerea la această cale de reglementare.
Menționăm că prin Decizia nr.109 din 9 februarie 2010, Curtea Constituțională a stabilit că „Guvernul poate adopta o ordonanță de urgență numai dacă următoarele condiții sunt întrunite cumulativ: existența unei situații extraordinare, reglementarea acesteia să nu poată fi amânată și urgența să fie motivată în cuprinsul ordonanței”.
Totodată, având în vedere întinderea preambulului, precum și a faptului că reia din prevederile Notei de fundamentare, propunem revederea și reformularea în ansamblu a acestuia, în acord cu prevederile tezei întâi a art.43 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „preambulul enunță, în sinteză, scopul și, după caz, motivarea reglementării”.
La primul alineat, pentru rigoare redacțională, cuvintele din expresia „Statelor Membre” se vor reda cu inițiale mici.
La al cincilea alineat, pentru rațiuni normative, expresia „obiectul Cauzei nr.2017/0189” se va scrie sub forma „obiectul cauzei 2017/0189”.
La al șaselea alineat, pentru aceleași motive, sintagma „Monitorul Oficial al României nr.422/08.06.2017” se va reda astfel: „Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.422 din 8 iunie 2017”.
Reținem observația pentru toate situațiile similare.
La al optulea alineat, pentru respectarea dispozițiilor art.38 alin.(3) teza finală din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Nu este permisă prezentarea unor explicații prin folosirea parantezelor”, recomandăm înlocuirea acestora cu semnul grafic „-”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
La al unsprezecelea alineat, teza finală, pentru identificarea corectă a instituției la care se face referire, expresia „potrivit comunicării Comisiei” trebuie înlocuită cu expresia „potrivit comunicării Comisiei Europene”.
La al doisprezecelea alineat, pentru unitate în redactare cu celelalte prevederi ale proiectului, abrevierea „UE” trebuie redată in extenso.
La al paisprezecelea alineat, este necesară reformularea sintagmei „transpunerea, în termenul de 45 de zile de la publicarea deciziei Curții Constituționale”, având în vedere că, raportat la data publicării respectivei decizii, și anume 23 iulie 2020, termenul precizat a fost depășit.
La al nouăsprezecelea alineat, partea introductivă, pentru o trimitere corectă și completă la actul normativ invocat în text, sintagma „cu completările ulterioare” se va înlocui cu expresia „cu modificările și completările ulterioare”.
Totodată, pentru rigoare normativă, este necesar ca enumerările să fie identificate prin litere mici ale alfabetului, iar nu prin liniuțe sau alte semne grafice.
La prima enumerare, pentru o exprimare specifică normelor de tehnică legislativă, propunem ca expresia „și de a abroga anumite prevederi ale Legii concurenței care, odată cu transpunerea Directivei 2014/104/UE, nu vor mai fi de actualitate” din partea finală a textului să fie înlocuită cu sintagma „și a eliminării din Legea nr.21/1996, republicată, cu modificările și completările ulterioare, a prevederilor contrare noii reglementări”.
La a patra enumerare, pentru o exprimare corectă, sintagma „incluse baza” se va înlocui cu expresia „incluse în baza”.
7. La art.2 lit.a), după substantivul „instanței” se va insera cuvântul „judecătorească”, pentru corelare cu definiția de la lit.k) a aceluiași articol.
Reiterăm observația pentru toate situațiile din proiect.
La lit.b), pentru rigoare normativă, este necesar să se redea titlul complet al actului european, menționându-se emitentul regulamentului și data adoptării acestuia, astfel: „Regulamentul (CE) nr.1/2003 al Consiliului din 16 decembrie 2002 privind punerea în aplicare a normelor de concurență prevăzute la articolele 81 și 82 din tratat”.
La lit.n), pentru o trimitere corectă și completă la actul normativ invocat în text, expresia „republicată, cu completările ulterioare” se va înlocui cu sintagma „republicată, cu modificările și completările ulterioare”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
8. La art.4, prin care se stabilește competența instanțelor judecătorești de a soluționa cererile de reparare a prejudiciului cauzat de întreprinderi ca urmare a unei încălcări a legislației în materie de concurență, precum și a stabilirii instanțelor competente a judeca apelul și recursul în această ipoteză, semnalăm că, raportat la nivelul proiectului de act normativ, norma este susceptibilă de a încălca dispozițiile art.126 alin.(2) din Constituția României, republicată, potrivit cărora „Competența instanțelor judecătorești și procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege.”
9. La art.5 alin.(1), pentru rigoare în redactare, propunem ca sintagma „prevăzute în prezentul articol și la art.6-8” să fie redată sub forma „prevăzute de prezentul articol și de art.6-8”.
10. La art.6 alin.(1), semnalăm caracterul superfluu al normei, astfel încât recomandăm eliminarea acesteia din proiect.
La alin.(5), având în vedere că soluția propusă cuprinde o ipoteză juridică diferită, propunem redarea acesteia într-un articol distinct, care va debuta astfel:
„Art.7. - Dispozițiile art.6 nu aduc atingere prevederilor Legii nr.544/2001 (...)”.
Reiterăm observația pentru alin.(6), cu precizarea că trimiterile generale la legislația Uniunii Europene și la legislația națională privind protecția documentelor interne ale autorităților de concurență și a corespondenței dintre autorităților de concurență, nu asigură precizie normelor, fiind necesară menționarea expresă a dispozițiilor avute în vedere.
La alin.(7) lit.c), semnalăm că soluția preconizată are o formulare ambiguă, fiind necesară reformularea acesteia, analizându-se, totodată, și corectitudinea normelor de trimitere la alin.(2) și (8).
La alin.(10), prima teză, pentru utilizarea limbajului normativ consacrat, sintagma „menționate la alin.(9) lit.a) sau b)” se va înlocui cu expresia „prevăzute la alin.(9) lit.a) sau b)”.
La a doua teză, precizăm că sintagma „în cadrul acestei evaluări” este imprecisă, deoarece textul propus nu face referire la vreo evaluare.
11. La art.8 alin.(2), pentru rațiuni normative, în locul expresiei „cu modificările ulterioare” se va scrie sintagma „cu modificările și completările ulterioare”, observație valabilă pentru toate situațiile similare din proiect.
12. La art.9 alin.(2), pentru rigoarea exprimării, conjuncția „și” din sintagma „și pronunțată” se va elimina.
13. La art.10 alin.(3), pentru considerente de ordin normativ, este necesară înlocuirea expresiei „o întreprindere mică sau mijlocie – IMM” cu sintagma „o întreprindere mică sau mijlocie, denumită în continuare IMM”.
14. La art.15 alin.(1) lit.b), pentru utilizarea limbajului specific normativ, expresia „astfel cum sunt menționate la litera a)” se va înlocui cu sintagma „prevăzute la lit.a)”.
15. La art.18 alin.(2), întrucât titlul Legii nr.21/1996 a fost redat anterior, se impune eliminarea acestuia, cu menținerea evenimentelor legislative ale acesteia.
16. La art.19, pentru o exprimare gramaticală corectă, este necesară înlocuirea expresiei „și Legea nr.287/2009, republicată, cu modificările ulterioare” cu sintagma „și ale Legii nr.287/2009, republicată, cu modificările ulterioare”.
17. La art.20, pentru rigoare juridică, recomandăm dezvoltarea soluțiilor legislative propuse pentru alin.(1) și alin.(2), astfel încât să fie individualizate dispozițiile de drept material, respectiv prevederile de procedură vizate.
Totodată, referitor la norma de la alin.(2), potrivit căreia „Prevederile de procedură ale prezentei ordonanțe de urgență se aplică și acțiunilor în despăgubire introduse începând cu data de 26 decembrie 2014”, semnalăm caracterul retroactiv al acesteia, fiind susceptibilă de a încălca principiul neretroactivității legii civile, prevăzut la art.15 alin.(2) din Constituția României, republicată, potrivit căruia: „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile”.
Este necesară, prin urmare, revederea și reformularea corespunzătoare a normei.
18. La art.21, partea introductivă, precizăm că, după republicare, Legea nr.21/1996 a suferit intervenții legislative de natura modificărilor și a completărilor, fiind necesară precizarea acestor aspecte.
De asemenea, menționăm că dispozițiile art.21 se îndepărtează de la înțelesul art.13 alin.(2) din Directiva (UE) 2019/1 pe care îl transpune.
Astfel, în directivă se prevede că: „Statele membre se asigură că autoritățile naționale administrative de concurență pot, cel puțin, fie să impună, printr-o decizie în cadrul unei proceduri proprii de aplicare a legii, fie să ceară, în cadrul unei proceduri judiciare fără caracter penal, impunerea unor amenzi eficace, proporționale și disuasive împotriva întreprinderilor și asocierilor de întreprinderi. Astfel de amenzi se stabilesc în funcție de cifra lor de afaceri mondială totală, în cazul în care în mod intenționat sau din neglijență: (a) acestea nu se supun unei inspecții astfel cum se menționează la articolul 6 alineatul (2); (b) sunt rupte sigiliile aplicate de către reprezentanții oficiali sau de alte persoane care îi însoțesc, autorizate sau numite de autoritățile naționale de concurență, astfel cum sunt menționate la articolul 6 alineatul (1) litera (d); (c) ca răspuns la o întrebare adresată în conformitate cu articolul 6 alineatul (1) litera (e), acestea dau un răspuns inexact, care induce în eroare, nu furnizează sau refuză să furnizeze un răspuns complet; (d) acestea furnizează informații inexacte, incomplete sau care induc în eroare ca răspuns la o cerere menționată la articolul 8 sau nu furnizează informațiile în termenul stabilit; (e) acestea nu se prezintă la un interviu, astfel cum se menționează la articolul 9; (f) acestea nu respectă o decizie menționată la articolele 10, 11 și 12”.
Se impune, prin urmare, revederea și reformularea textului, întrucât modificările și completările propuse prin prezentul proiect referitoare la Legea nr.21/1996 nu reflectă prevederile art.13 din Directiva (UE) 2019/1, astfel încât să se realizeze o transpunere corectă și completă a normelor directivei menționate.
Totodată, pentru o exprimare specifică stilului normativ, recomandăm reformularea părților dispozitive, după următoarele modele:
„Alineatul (...) al articolului ... se modifică și va avea următorul cuprins:”;
„După alineatul (...) al articolului ... se introduce un nou alineat, alin. (...), cu următorul cuprins:”;
„După articolul ... se introduce un nou articol, art. ..., cu următorul cuprins:”;
„După alineatul (...) al articolului ... se introduc două noi alineate, alin. (...) și (...), cu următorul cuprins:”;
„Alineatele (...)-(...) ale articolului ... se abrogă”.
19. La pct.3, cu privire la norma propusă pentru art.15 alin.(14), menționăm că este necesară revederea și detalierea textului, deoarece actuala formulare nu conferă suficientă claritate și precizie normei.
20. La pct.4, având în vedere că soluția propusă nu modifică integral articolul respectiv, forma abreviată „Art.21” din debutul normei se va elimina.
Totodată, pentru corectitudinea exprimării, propunem înlocuirea sintagmei „și constituie aparatul propriu (...)” cu expresia „și își constituie aparatul propriu (...)”.
21. La pct.5, referitor la norma propusă pentru art.25 alin.(1) lit.j), semnalăm că ipoteza recomandării de către Consiliul Concurenței a modificării actelor normative care pot avea impact anticoncurențial este reglementată, de lege lata, la lit.l) a aceluiași alineat. Ca urmare, pentru a evita crearea unui paralelism în reglementare, procedeu juridic interzis potrivit prevederilor art.16 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, recomandăm revederea și corelarea celor două norme.
22. La pct.6, referitor la textele propuse pentru art.38 alin.(11) și alin.(12), având în vedere că la alin.(3) al aceluiași articol se prevede că inspectorii de concurență cu puteri de inspecție pot face inspecții inopinate și pot solicita orice fel de informații sau justificări legate de îndeplinirea misiunii, sugerăm ca cele două norme noi, care au legătură cu inspecțiile inopinate, să fie redate la alin.(31), respectiv la alin.(32).
23. La pct.7, cu privire la textul propus pentru art.38 alin.(12), pentru corectitudinea normei, recomandăm înlocuirea sintagmei „regulamentul privind procedura Consiliului Concurenței” cu expresia „Regulamentul de procedură al Consiliului Concurenței”.
24. La pct.8, referitor la norma propusă pentru art.52 alin.(1), pentru utilizarea unui limbaj specific normativ, se impune eliminarea sintagmei „din prezenta lege”.
Totodată, pentru rațiuni normative, după titlul Legii nr.203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenționale, se va insera expresia „cu modificările ulterioare”.
25. La pct.10, pentru rigoare normativă, recomandăm reformularea părții dispozitive, astfel:
„10. La alineatul (1) al articolului 55, partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:”.
26. Semnalăm că după alin.(1) al art.55 apare o normă care nu este marcată. Propunem inserarea unui nou punct, pct.11, cu următoarea parte dispozitivă:
„11. După alineatul (1) al articolului 55 se introduce un nou alineat, alin.(11), cu următorul cuprins:
(11) Minimul amenzii pentru contravențiile prevăzute la lit.a)-e) nu poate fi mai mic decât 0,5% din veniturile totale realizate pe teritoriul României de întreprindere sau asocierea de întreprinderi în anul financiar anterior sancționării”.
Reiterăm această observație pentru pct.12.
Pe cale de consecință, punctele subsecvente ale art.21 se vor renumerota.
27. Cu privire la actualul pct.15, prin care se vizează introducerea unui nou articol, art.72, facem precizarea că, în conformitate cu prevederile art.14 alin.(2) din Legea nr.191/1998 privind organizarea și funcționarea Serviciului de Protecție și Pază, cu modificările și completările ulterioare, „Persoanele îndreptățite să beneficieze de protecție și obiectivele a căror pază se asigură de către Serviciul de Protecție și Pază se stabilesc prin hotărâre a Consiliului Suprem de Apărare a țării”.
În concluzie, precizăm că nu mai este necesar să se prevadă în mod expres, la art.72 al Legii nr.21/1996, că „protecția Președintelui Consiliului Concurenței se va asigura de către Serviciul de Protecție și Pază, în condițiile legii”, creându-se astfel un paralelism în reglementare.
Totodată, semnalăm necesitatea obținerii avizului Consiliului Suprem de Apărare a țării, aspect subliniat și de către reprezentanții Ministerului Justiției în Adresa nr.2/16.09.2020.
28. La mențiunea privind transpunerea normelor Uniunii Europene, semnalăm că este necesară redarea corectă a coordonatelor de publicare ale Jurnalului Oficial în care s-a asigurat publicarea directivelor, conform normelor de tehnică legislativă prevăzute de art.45 al Legii nr.24/2000, republicată, astfel: „Directiva 2014/104/UE (…), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr.349 din 5 decembrie 2014, (…) Directiva (UE) 2019/1 (…), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE), seria L, nr.11 din 14 ianuarie 2019”.
PREȘEDINTE
dr. Dragoș ILIESCU
București
Nr.975/21.09.2020