Stema alb negrux

AVIZ

referitor la propunerea  legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada

stării de urgență

 

Analizând propunerea legislativă pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID-19, pe perioada stării de urgenţă (b384 din 08.07.2020), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/2838/14.07.2020 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D749/14.07.2020,

 

CONSILIUL  LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(3) din Regulamentul de organizare şi funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Prezenta propunere are ca obiect modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 43/2020 pentru aprobarea unor măsuri de sprijin decontate din fonduri europene, ca urmare a răspândirii coronavirusului COVID–19, pe perioada stării de urgență, cu modificările și completările ulterioare, aprobată cu modificări și completări prin Legea nr.82/2020, urmărindu-se, potrivit Expunerii de motive, următoarele:

„- acordarea stimulentului de risc pentru personalul din centrele rezidențiale, izolat preventiv la locul de muncă

- stabilirea cuantumului la 2500, brut, pentru toată perioada 

- asigurarea resurselor financiare de la bugetul de stat, prin bugetul MMPS

- implicarea Agenției Naționale pentru plăți și Inspecție Socială în centralizarea datelor referitoare la furnizorii de servicii și trimiterea acestora la MMPS pentru efectuarea plății

- decontarea cheltuielilor MMPS din fondurile europene aferente Programului operațional „Capital uman”, conform regulilor de eligibilitate stabilite la nivelul programului și, respectiv, al ghidurilor solicitantului”.

Prin conținutul său normativ, propunerea legislativă face parte din categoria legilor ordinare, iar în aplicarea dispozițiilor art.75 alin.(1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

Menționăm că, prin avizul pe care îl emite, Consiliul Legislativ nu se poate pronunța asupra oportunității soluțiilor legislative preconizate.

2. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) din Constituția României, republicată.

Totodată, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.

           3. Semnalăm că Expunerea de motive nu respectă prevederile art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, care impun ca instrumentul de motivare să prezinte cerințele care reclamă intervenția normativă - cu referire specială la insuficiențele şi neconcordanțele reglementărilor în vigoare, cu evidențierea elementelor noi – și să cuprindă secțiuni distincte privind impactul socio-economic,  impactul financiar asupra bugetului general consolidat, inclusiv informații cu privire la cheltuieli și venituri, precum și consultările derulate.

           Cu privire la impactul asupra sistemului juridic, este necesară sublinierea implicațiilor asupra legislației în vigoare, în special asupra Ordonanței de urgență a Guvernului nr.82/2020 pentru aprobarea acordării unui stimulent de risc pentru personalul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, izolate preventiv la locul de muncă, pe perioada stării de urgență.

           În plus, referitor la acordarea stimulentului de risc, precizăm că în cuprinsul instrumentului de motivare este prevăzută „stabilirea cuantumului la 2500 lei, brut, pentru toată perioada”, iar în cuprinsul tezei I a alin.(5) al art.7 din cuprinsul proiectului, este preconizată „acordarea, o singură dată, a unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut”, fiind necesară modificarea corespunzătoare a Expunerii de motive.

4. Semnalăm neconcordanța între titlul actului de bază, care vizează măsuri de sprijin acordate pe „perioada stării de urgență”[1], anterior promovării prezentului proiect - care a fost transmis spre avizare Consiliului Legislativ la data  de 14.07.2020, și măsurile preconizate de prezenta propunere legislativă care, evident, se vor aplica după intrarea în  vigoare proiectului.

Referitor la norma preconizată la teza I a alin.(5) al art.7 din prezenta propunere, semnalăm că, în actuala formulare se preconizează acordarea o singură dată a  stimulentul de risc în sumă de 2500 lei brut, „pentru angajații centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și pentru angajații centrelor rezidențiale destinate altor categorii vulnerabile, ale furnizorilor publici și privați, prevăzute în Nomenclatorul serviciilor sociale, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.867/2015, cu modificările și completările ulterioare, care au fost izolați preventiv la locul de muncă pe perioada stării de urgență”. Or, în forma de lege lata a alin.(5) al art.7 din actul normativ de bază, dispoziție care și-a produs efectele, se prevede că „Se aprobă acordarea unui stimulent de risc în cuantum de 2.500 lei brut, pe lună, pentru personalul din domeniul asistenței sociale și comunitare, indiferent de forma de organizare a furnizorului de servicii sociale, implicat direct în sprijinirea și/sau îngrijirea persoanelor în vârstă, a copiilor, a persoanelor cu dizabilități și a altor grupuri vulnerabile, pe perioada stării de urgență (…)”.  Din analiza celor două norme, rezultă o reglementare diferită atât cu privire la numărul de persoane beneficiare ale noului stimulent de risc, întrucât din întregul personal din domeniul asistenței sociale și comunitare, prevăzut de reglementarea în vigoare și care, este posibil, să fi fost în mod alternativ izolați preventiv la domiciliu, este vizată doar categoria personalului din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și centrele rezidențiale destinate altor categorii vulnerabile, ale furnizorilor publici și privați, care a fost izolat preventiv la serviciu în perioada stării de urgență, cât și cu privire numărul de stimulente de risc acordate, respectiv stimulentul de risc de 2500 de  lei prevăzut de reglementarea actuală, ale cărei efecte juridice s-au produs deja, acordat lunar, pe întreaga perioadă a stării de urgență întregului personal implicat direct în activitatea specifică și, stimulentul nou propus a fi acordat o singură dată, suplimentar, doar categoriei personalului din centrele rezidențiale de îngrijire și asistență a persoanelor vârstnice, centrele rezidențiale pentru copii și adulți, cu și fără dizabilități, precum și centrele rezidențiale destinate altor categorii vulnerabile, ale furnizorilor publici și privați, care, în perioada stării de urgență a fost izolat preventiv la domiciliu.

În plus, semnalăm că dispozițiile în vigoare ale art.7 alin.(5)- (7) au avut caracter temporar, până la momentul avizării producându-și efectele juridice, în consecință acestea nemaiputând fi modificate sau abrogate.

Având în vedere aspectele de mai sus, respectiv producerea efectelor reglementării în vigoare, precum și evitarea dublei indemnizări a unei categorii determinate de beneficiari, apreciem că o soluție legislativă mai bună ar fi fost ca textele propunerii să facă obiectul unui act normativ de sine-stătător, și nu obiectului unei propuneri de modificare a actului de bază.

5. Sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, formulăm următoarele observații: 

5.1. La pct.1, la actualul text preconizat pentru teza I a alin.(5) al art.7, pentru o corectă informare juridică, ar fi trebuit redat titlul complet al Hotărârii Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea Nomenclatorului serviciilor sociale, precum şi a regulamentelor-cadru de organizare şi funcționare a serviciilor sociale.

De asemenea, pentru o exprimare adecvată în context, termenul „angajații” ar fi trebuit înlocuit cu sintagma „personalul din cadrul”.

Totodată, pentru respectarea art.25 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, ar fi trebuit clarificată sintagma „izolați preventiv la locul de muncă”, prin stabilirea accepțiunii acesteia.

În plus, referitor la norma propusă pentru teza I a alin.(5) al art.7, ar fi trebuit analizat dacă adoptarea acestei soluții legislative este conformă cu principiul egalității în drepturi a cetățenilor, consacrat de art.16 alin.(1) din Constituție, întrucât poate crea o situație discriminatorie în raport cu restul personalului unității angajatoare, care, dacă a fost izolat preventiv la domiciliu, nu beneficiază de acordarea noului  stimulent de risc, întrucât nu a fost izolat preventiv la locul de muncă.

La actualul text preconizat pentru teza a II-a a alin.(5) al art.7, întrucât formularea propusă este improprie stilului normativ, ar fi trebuit reformulată.

5.2. La actualul text preconizat pentru alin.(8), sintagma „personalul izolat la locul de muncă” ar fi trebuit înlocuită cu sintagma „personalul izolat preventiv la locul de muncă”.

5.3. Referitor la actualul text preconizat pentru alin.(11), întrucât formularea „nu reprezintă venituri în sensul art.8 alin.(1) din Lege nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare”, este neclară,  ar fi trebuit reformulată.

Având în vedere faptul că norma la care se face trimitere prevede: „(1) La stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure se iau în considerare toate veniturile pe care membrii acesteia le-au realizat în luna anterioară depunerii cererii, inclusiv cele care provin din drepturi de asigurări sociale de stat, asigurări de șomaj, indemnizații, alocații și ajutoare cu caracter permanent, indiferent de bugetul din care se suportă, obligații legale de întreținere și alte creanțe legale, cu excepția: (...)”, ar fi trebuit stabilit dacă stimulentul de risc este considerat venit inclus în calculul venitului net lunar al familiei, sau intră în categoria excepțiilor.

În situația în care este vizată exceptarea stimulentului de risc de la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure, ar fi trebuit reformulată, eventual în sensul: „vor fi exceptate la stabilirea venitului net lunar al familiei sau, după caz, al persoanei singure reglementat de art.8 alin.(1) din Lege nr.416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare”. 

De asemenea, pentru o exprimare adecvată în context, sintagma „conducătorului serviciului social”, ar fi trebuit înlocuită cu sintagma „conducătorului unității angajatoare”.

 

                  

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș ILIESCU

 

București

Nr.



[1] declarată la data de 16 martie 2020, prin Decretul Președintelui României nr.195/2020 privind instituirea stării de urgență pe teritoriul României și care a încetat, potrivit art.1 din Decretului Președintelui României nr.240/2020 privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României,  la data de 15 mai 2020,