AVIZ

referitor la propunerea legislativă pentru completarea

Legii Cadru nr.153/2017 privind salarizarea

personalului plătit din fonduri publice

 

Analizând propunerea legislativă pentru completarea Legii Cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice (b6 din 29.01.2020), transmisă de Secretarul General al Senatului cu adresa nr.XXXV/596/4.02.2020 și înregistrată la Consiliul Legislativ cu nr.D150/5.02.2020,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(3) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează negativ propunerea legislativă, pentru următoarele considerente:

1. Propunerea legislativă are ca obiect completarea Legii-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, intervenția legislativă vizând majorarea cu 10% a cuantumului brut al salariilor de bază de care beneficiază personalul din Ministerul Tineretului și Sportului, din subordinea acestuia și din federațiile sportive.

Potrivit Expunerii de motive, „Pentru a avea motivare în sistemul sportiv și nu numai, incluzând aici și componenta de tineret din România trebuie să avem și o salarizare corespunzătoare muncii acestora. Pentru a obține rezultate sportive notabile la competițiile de mare anvergură precum Campionate Europene, Mondiale, cât și la competiția supremă a Jocurilor Olimpice, este nevoie de stimulent financiar din partea statului pentru toate categoriile implicate și angajate în acest sistem”.

Prin conținutul său, propunerea legislativă se încadrează în categoria legilor organice, iar în aplicarea prevederilor art.75 alin. (1) din Constituția României, republicată, prima Cameră sesizată este Senatul.

2. Întrucât propunerea legislativă are implicații asupra bugetului de stat, este obligatorie solicitarea unei informări din partea Guvernului, în conformitate cu dispozițiile art.111 alin.(1) din Constituția României.

De asemenea, sunt incidente prevederile art.15 alin.(1) din Legea nr.500/2002 privind finanțele publice, cu modificările și completările ulterioare, referitoare la obligativitatea întocmirii unei fișe financiare, cu respectarea condițiilor prevăzute de art.21 din Legea responsabilității fiscal-bugetare nr.69/2010, republicată.

3. Din redactarea Expunerii de motive nu reiese ca soluțiile preconizate să fi fost precedate de o temeinică fundamentare, luându-se în considerare interesul social, politica legislativă a statului român și cerințele corelării cu ansamblul reglementărilor interne, așa cum prevede art.6 alin.(1) teza a doua din Legea nr.24/2000.

De asemenea, semnalăm că Expunerea de motive nu respectă structura instrumentului de prezentare și motivare, prevăzută la art.31 din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, neprezentând în mod sistematizat și clar motivul emiterii actului normativ, în special, insuficiențele și neconcordanțele reglementărilor în vigoare, principiile de bază și finalitatea reglementării propuse, cu evidențierea elementelor noi. În plus, nu există referiri la impactul socioeconomic, la impactul asupra sistemului juridic, cu sublinierea implicațiilor asupra legislației în vigoare și nici la consultările derulate în vederea elaborării prezentei prepuneri.

Menționăm că, în ansamblul său, Expunerea de motive nu este sistematizată sub forma unui document care exprimă rațiunea și conținutul unei noi reglementări, existând texte marcate cu liniuțe, fără ca acestea să corespundă elementelor unei enumerări. Mai mult chiar, unele texte sunt redactate ca și cum ar constitui considerentele unui preambul.

De asemenea, instrumentul de prezentare și motivare nu folosește un limbaj specific stilului normativ, ci mai multe exprimări improprii unui instrument de prezentare și motivare și uneori incorecte din punct de vedere logic sau gramatical, dintre care exemplificăm cu: „componenta de tineret din România”, „competiția supremă a Jocurilor Olimpice”, „este nevoie de stimulent financiar”, „fără a fi luat în considerare personalul din Sport și Tineret”, „nivelul salarizării (...) este foarte mic și se impune recuperarea din diferența foarte mare a salariului aflat în plată”, „care au funcții identice/similar în organigramă”, „7 zile din 7 pe săptămână” și „acțiuni desfășurate în cadrul subordonatelor generatoare de venit”.

4. Semnalăm că textul prezentei propuneri nu este redactat într-o manieră de natură să permită înțelegerea, interpretarea și aplicarea soluțiilor normative preconizate. Sunt încălcate mai multe norme de tehnică legislativă, iar soluțiile conținute sunt imprecise, generând dubii în interpretare.

4.1. În primul rând, la partea dispozitivă a articolului unic, semnalăm că actul normativ de bază nu a fost republicat, ci a suferit doar intervenții de modificare și completare.

4.2. Proiectul conține o singură intervenție asupra actului de bază, iar aceasta nu se mai marchează cu cifră.

4.3. Din formularea ambiguă de la actualul pct.1, „La articolul IV va avea următorul cuprins:” nu se înțelege unde se va introduce textul dorit, deoarece, de lege lata, Legea-cadru nr.153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice nu conține articole marcate cu cifre romane, iar soluțiile normative preconizate nu își pot găsi locul la art.4 - care se referă la controlul aplicării legii.

4.4. Din cuprinsul tezei a II-a, care debutează impropriu din punctul de vedere al stilului normativ, „Excepție” (corect ar fi fost „Prin excepție”) nu se poate înțelege fără echivoc de la ce normă se va face excepția.

Dacă intenția normativă a fost aceea ca persoanelor încadrate pe funcții de specialitate din federațiile sportive și din unitățile sportive din subordinea Ministerului Tineretului și Sportului să nu li se aplice plafonarea salariilor de bază la nivelul celor stabilite pentru anul 2022, semnalăm că soluția preconizată are caracter discriminatoriu față de personalul căruia i se aplică plafonarea, neexistând o justificare obiectivă pentru o reglementare diferită, mai favorabilă persoanelor menționate supra.

5. Ca urmare a celor de mai sus, precizăm că, prin redactarea propusă, prezentul proiect nu respectă prevederile art.6 alin.(1) teza I din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările și completările ulterioare, potrivit cărora „Proiectul de act normativ trebuie să instituie reguli necesare, suficiente și posibile care să conducă la o cât mai mare stabilitate și eficiență legislativă”.

De asemenea, propunerea legislativă, cu toate că este foarte restrânsă, nu respectă nici prevederile cuprinse în aceeași lege la art.8 alin.(4) teza I - „Textul legislativ trebuie să fie formulat clar, fluent și inteligibil, fără dificultăți sintactice și pasaje obscure sau echivoce” – și la art.36 alin.(1) - „Actele normative trebuie redactate într-un limbaj și stil juridic specific normativ, concis, sobru, clar și precis, care să excludă orice echivoc …”.

Referitor la aceste aspecte, Curtea Constituțională s-a pronunțat în mai multe rânduri, statuând că „una dintre cerințele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”, orice act normativ trebuind „să îndeplinească anumite condiții calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar și precis pentru a putea fi aplicat” și că „respectarea prevederilor Legii nr.24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative se constituie într-un veritabil criteriu de constituționalitate prin prisma aplicării art.1 alin.(5) din Constituție [1].

În asemenea situații, Curtea Constituțională a declarat ca fiind neconstituțional actul care nu a fost sistematizat corespunzător și nici redactat într-un limbaj și stil juridic

 

*    *

*

Având în vedere cele expuse supra, propunem renunțarea la promovarea prezentului proiect, acesta necesitând a fi reconsiderat, atât din punctul de vedere al măsurilor efective preconizate, care trebuie să fie în concordanță cu prevederile constituționale, cât și din punctul de vedere al integrării în actul normativ de bază, precum și al exprimării soluțiilor, în acord cu exigențele de tehnică legislativă, în mod clar și precis, fără echivoc și corect sistematizate.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș  ILIESCU

București

Nr.



[1] A se vedea paragraful 35 din Decizia Curții Constituționale nr.22/2016 care trimite la Decizia nr.1 din 10 ianuarie 2014 și la Decizia nr.17 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.79 din 30 ianuarie 2015, paragrafele 95 și 96.