Stema alb negrux

AVIZ

referitor la proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice

 

          Analizând proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.102/04.04.2019 și înregistrat la Consiliul Legislativ cu nr.D305 din 04.04.2019

 

CONSILIUL  LEGISLATIV

 

          În temeiul art.2 alin.1 lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată şi art.46(2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Consiliului Legislativ,

          Avizează favorabil proiectul de lege, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de lege are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată, cu modificările ulterioare, în scopul punerii de acord a legislației naționale cu legislația Uniunii Europene, ca o premisă esenţială a îndeplinirii angajamentelor ce revin României.  

Prin conținutul său normativ, proiectul de lege se înscrie în categoria legilor organice, prima Cameră sesizată fiind Senatul, în conformitate cu prevederile art.75 alin.(1) din Constituţia României, republicată.

2. Din punct de vedere al dreptului european, demersul legislativ de faţă cade sub incidenţa reglementărilor statuate la nivelul Uniunii Europene şi a normelor subsumate Proprietății intelectuale, industriale și comerciale, în sectorul Dreptul întreprinderilor, subsectorul – Drept de proprietate intelectuală.

La nivelul dreptului european, din perspectiva obiectului particular de reglementare al proiectului de lege analizat, prezintă relevanţă directă prevederile Directivei 2008/95/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 octombrie 2008 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOCE) seria L nr. 299 din 8 noiembrie 2008.

Menționăm că prevederile Directivei 2008/95/CE au fost transpuse, cu caracter integral, în contextul legislaţiei naţionale de profil, prin dispozițiile Legii nr.84/1998 privind mărcile și indicațiile geografice, republicată cu modificările ulterioare, urmare angajamentelor asumate de statul român  prinTratatul de aderare a României la Uniunea Europeană, ratificat prin Legea nr.157/2005.

Ca urmare a intrării în vigoare a Directivei (UE) 2015/2436 a Parlamentului European și a Consiliului din 16 decembrie 2015 de apropiere a legislațiilor statelor membre cu privire la mărci (reformare), publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.336 din 23 decembrie 2015 şi care abrogă Directiva 2008/95/CE începând cu 15 ianuarie 2019, țara noastră avea obligația de a transpune dispozițiile art.3-6, art.8-14, art.16, 17 și 18, art.22-39, art.41, art.43 și 44, precum și art.46-50 până la data de 14 ianuarie 2019, iar art.45 până la 14 ianuarie 2023, urmând ca art.1, 7, 15, 19, 20 și 21, precum și art.54-57 să se aplice de la 15 ianuarie 2019.

Această din urmă directivă aduce o serie de modificări ca urmare a evoluției cadrului legislativ european în materia protecției drepturilor asupra mărcilor, cu privire la semnele care pot constituie o marcă, a motivelor de refuz sau de anulare a înregistrării unei mărci, a criteriilor și situaților avute în vedere la soluționarea conflictelor de drepturi, reducerea unor termene în procedura de examinare, a măsurilor privind tranzitul bunurilor care poartă o marcă sau a contrafacerii unei mărci.

La elaborarea acestui proiect de lege, iniţiatorul a avut în vedere corelarea şi alinierea normelor juridice interne la noile exigenţe ale Uniunii Europene, statuate prin Directiva (UE) 2015/2436, în contextul îndeplinirii obligaţiilor asumate de România privind domeniul Proprietății intelectuale, industriale și comerciale, dar și asigurarea și implementarea unei proceduri eficiente și transparente similare celor aplicabile mărcilor Uniunii Europene, așa cum prevăd dispozițiile Regulamentului (UE) 2017/1001 al Parlamentului European și al Consiliului din 14 iunie 2017 privind marca Uniunii Europene, publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.154 din 16 iunie 2017.

Astfel, principalele prevederi transpuse prin prezentul proiect de lege vizează eliminarea cerinței reprezentării grafice a acestora, astfel încât vor putea constitui mărci orice semne care au capacitatea să distingă produsele sau serviciile unei întreprinderi de cele ale altora și să fie reprezentate în Registrul mărcilor, garantarea că nivelul de protecție acordat indicațiilor geografice prin legislația Uniunii Europene și prin legislațiile naționale se aplică în mod uniform și complet în ceea ce privește examinarea motivelor absolute și relative de refuz în întreaga Uniune Europeană, aducând totodată unele corecturi în terminologia folosită și reducând unele termene în examinarea cererilor de înregistrare a mărcilor în scopul asigurării unei proceduri de înregistrare rapidă și eficientă, modificări în procedura de examinare a cererilor de marcă, prin reintroducerea procedurii ”opoziției”[1], ca posibilitate de apărare a drepturilor terților, după admiterea la înregistrare a mărcii, a combaterii în mod eficace a contrafacerilor unei mărci, introducerea unei proceduri administrative rapide și eficiente de decădere a titularilor din drepturile conferite de marcă sau de declarare a nulității acesteia, înlocuirea sintagmamarcă comunitară” cu sintagma ”marca Uniunii Europene”, precum și a sintagmei ”Regulamentul privind marca comunitară” cu sintagma ”Regulamentul privind marca Uniunii Europene etc.

Precizăm că analiza întreprinsă în vederea emiterii avizului  s-a realizat în absența tabelului de corespondență cu normele Directivei (UE) 2015/2436, care nu a fost transmis. Prin urmare, nu se poate afirma cu certitudine că normele interne transpun corect şi complet normele europene vizate.

3. Având în vedere că intervenţiile legislative propuse privesc cea mai mare parte a reglementării de bază, conform prevederilor art.61 alin.(1) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, este necesară abrogarea actualei reglementări şi înlocuirea sa cu o nouă reglementare în domeniu.

Menționăm că, potrivit alineatului sus-menționat, „Modificarea sau completarea unui act normativ este admisă numai dacă nu se afectează concepţia generală ori caracterul unitar al acelui act sau dacă nu priveşte întreaga ori cea mai mare parte a reglementării în cauză; în caz contrar actul se înlocuieşte cu o nouă reglementare, urmând să fie în întregime abrogat”.

Acest aspect a fost semnalat și de Ministerul Justiției în adresa nr. 4/10641/15.02.2019, ocazie cu care s-au formulat și alte observații și propuneri.

La această adresă, inițiatorii proiectului au formulat un răspuns, prin care au precizat că și-a însușit cele mai multe dintre observațiile și propunerile formulate de Ministerul Justiției, iar pentru cele nepreluate au prezentat argumente în acest sens.

Referitor la necesitatea emiterii unui nou act normativ în locul actualei reglementări, inițiatorii precizează: „Chiar dacă modificările și completările aduse prin prezentul proiect privesc o parte importantă a reglementării, acestea nu afectează concepția generală ori caracterul unitar al actului normativ, astfel încât apreciem că modificarea și completarea actului normativ poate fi admisă, nefiind necesară înlocuirea acestuia cu o nouă reglementare”.

Referitor la acest aspect, semnalăm că cele două ipoteze avute în vedere la art.61 alin.(1) din Legea nr. 24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, nu sunt cumulative, adoptarea unui nou act normativ impunându-se în oricare din cele două ipoteze juridice.

Pe cale de consecință, în cazul de față, chiar dacă prin intervențiile propuse nu se afectează concepția generală ori caracterul unitar al Legii nr.84/1998, ca urmare a faptului că acestea se referă la cea mai mare parte a reglementării în cauză, se impune adoptarea unei noi reglementări și abrogarea celei actuale.

4. La prezenta formă a proiectului, se rețin următoarele observații și propuneri:

- la art.I pct.1, propunem ca partea dispozitivă să se reformuleze potrivit uzanței redactării actelor normative de modificare, astfel:

„1. Alineatul (2) al articolului 1 se modifică și va avea următorul cuprins:”.

Reiterăm propunerea pentru toate situațiile asemănătoare din cadrul proiectului;

- la pct.2 referitor la textul propus pentru art.2, pentru unitate de redactare, literele prin care sunt identificate enumerările trebuie încadrate cu paranteză doar în partea dreaptă, nu și în cea stângă;

- la pct.3 referitor la textul propus pentru art.3 lit.c), pentru redarea în mod corect a datelor de identificare a actului juridic al Uniunii Europene la care se referă textul, este necesară înlocuirea sintagmei “Regulamentul (CE) nr.1001/2017“ cu sintagma “Regulamentul (UE) 2017/1001“.

Formulăm această observație și pentru lit.q).

La lit.i), pentru rigoarea exprimării, recomandăm ca textul să debuteze astfel: „titular - persona fizică sau persoana juridică de drept public sau privat pe numele căreia marca este înregistrată în …”.

La lit.j), propunem ca sintagma „denumit în continuare mandatar” să fie redată în finalul textului, astfel cum se procedează la norma propusă pentru lit.q);

La lit.q), pentru suplețea normei propuse, este de analizat dacă trebuie menționat editorialul în care a fost publicat Regulamentul respectiv, deoarece a fost deja redat la lit.c).

- la pct.4, pentru rigoare normativă, propunem ca partea dispozitivă să se reformuleze, astfel:

„1. La articolul 3, după litera j) se introduce o nouă literă, lit.j), cu următorul cuprins:”.

Reiterăm observația pentru toate cazurile asemănătoare din cadrul proiectului;

- la pct.6 referitor la textul propus pentru art.5 alin.(1) lit.d), pentru o exprimare corectă din punct de vedere gramatical, este necesară înlocuirea expresiei “ori prestării serviciului“ cu expresia “ori a prestării serviciului“.

La lit.e), menționăm că nu sunt respectate prevederile art.49 alin.(2) din Legea nr.24/2000, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, potrivit cărora „O enumerare distinctă, marcată cu o literă, nu poate cuprinde, la rândul ei, o altă enumerare şi nici alineate noi”.

Reiterăm această observație și pentru celelalte situații similare.

La lit.n), atât pentru un plus de precizie, cât și pentru o redactare unitară a textului proiectului, propunem înlocuirea cuvântului “Uniunii“ cu expresia “Uniunii Europene“.

La alin.(2), menționăm că sintagma “ori data înregistrării mărcii“ - care, de altfel, nu se regăsește la art.4 alin.(4) din Directiva (UE) 2015/2436, care se transpune - nu este necesară, având în vedere nuanțarea pe care o face textul propus pentru alin.(3), care prevede că alin.(2) se aplică și în cazul în care caracterul distinctiv a fost dobândit înainte de data înregistrării mărcii, dar după data depunerii cererii de înregistrare.

Semnalăm că, în redactarea actuală, textul propus pentru alin.(2) poate conduce la o interpretare eronată, în sensul că dispoziția pe care o conține ar fi aplicabilă și în ipoteza dobândirii caracterului distinctiv oricând înainte de data întregistrării mărcii.

Față de cele arătate, apreciem că este necesară eliminarea sintagmei sus-menționate.

Totodată, propunem înlocuirea sintagmei „înainte de data depunerii cererii de anulare” cu sintagma folosită la art.4 alin.(4) din Directiva (UE) 2015/2436, care se transpune, „înainte de data depunerii cererii în nulitate”, alin.(2) făcând parte din art.5 din lege, care se referă la nulitatea absolută.

- la pct.7 referitor la textul propus pentru actualul art.6 alin.(2) lit.c), pentru rigoarea redactării, sintagma „prevăzute la lit.a)-b)” se va reda sub forma „prevăzute la lit.a) și b)”;

- la pct.11 referitor la textul propus  pentru art.92 alin.(2), semnalăm că, prin stabilirea datei de 31 decembrie 2019 ca dată limită până la care se poate depune declarația prevăzută la alin.(1), există riscul ca procedura legislativă să dureze o perioadă mai lungă de timp, fiind posibil ca, până la respectiva dată, prezentul proiect de lege să nu fie adoptat.

La alin.(3), din considerente de ordin gramatical, este necesară înlocuirea expresiei “declarației prevăzută“ cu expresia “declarației prevăzute“. Menționăm că adjectivul se acordă în gen, număr și caz cu substantivul pe care îl însoțește;

- la pct.15 referitor la textul propus pentru art.15 alin.(5) lit.b), atât pentru rigoare normativă, cât și pentru un plus de precizie, propunem înlocuirea sintagmei “în perioada de opoziție menționată la art.261“ cu sintagma “în termenul de opoziție prevăzut la art.261  alin.(1)“. Menționăm că  art.261, la care se face trimitere, se referă și la o perioadă/un termen în legătură cu procedura de formulare a opoziției (la alin.(4) lit.a) și alin.(6)), cu care “perioada de opoziție menționată la art.261“ s-ar putea confunda.

La lit.e), pentru unitate redacțională cu normele din actul de bază, termenul „Mărcilor” din cadrul expresiei „Registrul Mărcilor” se va reda cu inițială mică, observație pe care o reiterăm pentru toate situațiile similare din cadrul proiectului.

La alin.(6), din considerente de redactare, sintagma „în termen de 1 lună” se va reda sub forma „în termen de o lună”, această observație fiind valabilă pentru toate situațiile asemănătoare;

- la pct.17 referitor la textul propus pentru art.17 alin.(1), expresia “din lege“ trebuie eliminată, întrucât este superfluă.

Observația vizează toate cazurile similare din proiect;

-  la pct.18 referitor la textul propus pentru art.18 alin.(2), pentru o exprimare adecvată stilului normativ, propunem înlocuirea expresiei “menționate la alin.(1)“ cu expresia “prevăzute la alin.(1)“. Reiterăm prezenta observație pentru toate situațiile similar din proiect.

La alin.(3), cifra care desemnează numărul alineatului trebuie încadrată de paranteze;

- la pct.22 referitor la textul propus pentru art.26 alin.(2), propunem înlocuirea sintagmei “cu o nouă perioadă de o lună“ prin expresia “cu încă o lună“.

La alin.(5), pentru rigoare normativă, propunem înlocuirea sintagmei „în temeiul dispozițiilor alin.(3)” cu expresia „potrivit alin.(3)”;

- la pct.23 partea dispozitivă, din aceleași rațiuni, termenul „articolele” trebuie redat în forma abreviată „art.”.

La textul propus pentru art.263 alin.(2), propunem revederea normei de trimitere la art.262 alin.(4), întrucât acest alineat nu stabilește un termen;

- la pct.26 referitor la textul propus pentru art.30 alin.(3), pentru unitate redacțională cu celelalte dispoziții ale actului de bază, propunem ca sintagma „regulamentul de aplicare a legii” să fie redată sub forma „regulamentul de aplicare a prezentei legi”;

- la pct.27, propunem reformularea părții dispozitive în acord cu uzanța redactării actelor normative de completare, astfel:

„27. După alineatul (6) al articolului 30 se introduce un nou alineat, alin.(7), cu următorul cuprins:”;

- la pct.31 referitor la textul propus pentru art.36 alin.(4), întrucât trimiterea vizează un alineat din cadrul aceluiași articol, sintagma „conform art.36 alin.(2) și (3)” se va reda sub forma „conform alin.(2) și (3)”;

- la pct.32 partea dispozitivă,  pentru rigoare normativă, expresia „articolele 361-363 se va reda sub forma „art.361-363”, observația fiind valabilă pentru toate situațiile similare.

La textul propus pentru art.361 alin.(4), sugerăm ca expresia „în temeiul” să se înlocuiască prin expresia „potrivit prevederilor”, mai potrivită în context.

 Această observație este valabilă pentru toate situațiile similare;

- la pct.34 referitor la textul propus pentru art.39 alin.(2), pentru precizia normei, sintagma „prevăzute la lit.a)-c)” se va reda sub forma „prevăzute la lit.a)-c) ale acestuia”;

- la pct.36 referitor la textul propus pentru art.41 alin.(1), pentru rigoarea redactării, propunem separarea celor doua teze prin semnul grafic „.”. Observația este valabilă pentru toate situațiile similare din proiect;

- la pct.37 referitor la textul propus pentru art.42 alin.(1), pentru rigoarea exprimării, sintagma „informațiile de identificare a mandatarului” se va înlocui cu sintagma „informațiile privind datele de identificare a mandatarului”.

La alin.(2), pentru utilizarea unui limbaj specific normativ, expresia „în afara de situația” se va înlocui cu expresia „cu excepția situației”.

La alin.(4), propunem reformularea sintagmei „termenul acordat de oficiu”, întrucât, anterior, în cadrul articolului, nu se face  referire la un asemenea termen;

- la pct.39, pentru respectarea uzanței normative, propunem ca partea dispozitivă să se redea astfel:

„39. După alineatul (5) al articolului 44 se introduc două noi alineate, alin.(6) și (7) cu următorul cuprins:”.

După același model se vor reda și părțile dispozitive de la pct.41 și 49;

- la pct.40 partea dispozitivă, din aceleași considerente, sintagma „articolele 441-443, cu următorul conținut” se va înlocui cu sintagma „art.441-443, cu următorul cuprins:”.

La textul propus pentru art.441 alin.(2), pentru claritatea normei, este necesară redarea integrală a denumirii registrului în care se face înscrierea drepturilor reale și a măsurilor de executare silită: „Registrul mărcilor”.

La alin.(3), pentru o exprimare adecvată în context, expresia „documente doveditoare” se va înlocui cu expresia „documente justificative”, observația fiind valabilă pentru toate situațiile similare.

La art.442, pentru rigoare normativă, termenul „articolelor” se va reda în forma abreviată „art.”;

- la pct.43, pentru rigoare normativă, partea dispozitivă se va reda astfel:

„43. La articolul 46 alineatul (2), litera a) se modifică și va avea următorul cuprins:”;

- la pct.45 referitor la textul propus pentru art.47 alin.(3) lit.a), pentru evitarea normelor de trimitere la același articol, în cadrul aceluiași text, propunem ca sintagma „în conformitate cu dispozițiile art.5 alin.(2)” să se înlocuiască cu sintagma „potrivit prevederilor alin.(2) ale aceluiași articol”;

- la pct.47 referitor la textul propus pentru art.48  alin.(1), pentru o exprimare specifică limbajului normativ, formularea „menționată la art.6 alin.(2) sau al unui semn ori drept anterior dintre cele menționate la art.6 alin.(3) lit. a), c) sau e)” se va reda sub forma „dintre cele prevăzute la art.6 alin.(2) sau al unui semn ori drept anterior dintre cele prevăzute la alin.(3) lit.a), c) sau e) al aceluiași articol”;

- la pct.51 referitor la textul propus pentru art.50 alin.(2), pentru respectarea exigențelor de tehnică legislativă, sintagma ”prevăzute la art.9 și art.91” se va reda sub forma ”prevăzute la art.9 și 91”; reiterăm observația pentru toate situațiile similare;

- la pct.52, dat fiind faptul că se vizează modificarea art.51 per ansamblu, articolul nou propus trebuie marcat în debutul său prin ”Art.51”.

Totodată, la textul propus pentru art.51 alin.(1), pentru rigoare normativă, cifra alineatului din sintagma ”art.5 alin.1 lit.d)” se va reda între paranteze, astfel: ”art.5 alin.(1) lit.d)”; observația este valabilă pentru toarte situațiile similare.

La alin.(3), din aceleași considerente, sintagma ”la alin.(1) și alin.(2)” se va reda sub forma ”la alin.(1) și (2)”;

- la pct.53, pentru a răspunde exigențelor tehnicii legislative, nu se recomandă doar modificarea tezei a doua dintr-un alineat, ci a alineatului in integralitatea sa; ca urmare, urmează a se reda tot textul alineatului (2) al art.52, marcat în debutul său prin ”(2)”;

- la pct.54, întrucât se modifică integral art.53, acesta se va marca în debut prin ”Art.53”; totodată, semnalăm că s-a omis marcarea alineatului (1) în cuprinsul acestuia;

- la pct.57 partea dispozitivă,  pentru rigoare normativă, propunem reformularea, astfel:

„57. La articolul 57 alineatul(1), partea introductivă se modifică și va avea următorul cuprins:”;

- la pct.60 partea dispozitivă, termenul ”articolul” se va reda abreviat, ”art.”;

- la pct.62 referitor la textul propus pentru art.60, semnalăm că s-a omis marcarea primului alineat cu ”(1)” ;

- la pct.63 partea dispozitivă, pentru rigoare normativă, termenul ”articolul” se va reda abreviat, ”art.”, iar termenul ”conținut” se va înlocui prin ”cuprins”;

- la părțile dispozitive ale pct.73 și 76, termenul ”articolul” se va reda abreviat, ”art.”;

- la pct.74 partea dispozitivă, termenul ”litera” se va reda abreviat, ”lit.”;

- la pct.77, propunem reformularea debutului textului, potrivit uzanței normative, astfel „În tot cuprinsul legii ...”;

- la mențiunea de transpunere, pentru rigoare normativă, propunem ca sintagma ”(versiune consolidată) să se înlocuiască cu substantivul ”(reformare)”, așa cum se menționează în titlul Directivei (UE) 2015/2436, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.336 din 23 decembrie 2015;

- la  art.III alin.(1), este necesar a se revedea referirea la pct.46 lit.b) de la art.I, deoarece este inexactă.

 

 

 

 

 

PREŞEDINTE

 

dr. Dragoş   ILIESCU

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Bucureşti

Nr.298/12.04.2019



[1] Procedura de opoziție reprezintă o etapă distinctă în cadrul procedurii de examinare, în care sunt analizate motivele relative de refuz la înregistrarea unei mărci, după etapa examinării ex officio a motivelor absolute de refuz la înregistrarea unei mărci.