CONSILIUL LEGISLATIV

Aviz nr. 485 / 2016

Dosar nr. 520 / 2016

 

AVIZ

referitor la proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală

 

Analizând proiectul de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.92 din 16.05.2016,

 

CONSILIUL LEGISLATIV

 

În temeiul art.2 alin.(1) lit.a) din Legea nr.73/1993, republicată și art.46(2) din Regulamentul de organizare și funcționare a Consiliului Legislativ,

Avizează favorabil proiectul de ordonanță de urgență, cu următoarele observații și propuneri:

1. Proiectul de ordonanță de urgență are ca obiect modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, cu modificările și completările ulterioare, precum și a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, cu modificările și completările ulterioare, în scopul transpunerii dispozițiilor unor directive, precum și pentru punerea de acord a prevederilor Codului de procedură penală cu deciziile Curții Constituționale prin care s-a constatat neconstituționalitatea acestora.

Potrivit preambulului, urgența reglementării este motivată atât de existența mai multor proceduri de infringement referitoare la transpunerea respectivelor Directive, cât și de necesitatea reglementării, în acord cu cele reținute de Curtea Constituțională în Decizia nr.23/2016, a instituției renunțării la urmărire penală.

2. În ceea ce privește afirmația cuprinsă în Nota de fundamentare, potrivit căreia deciziile Curții Constituționale având caracter interpretativ, pronunțate cu privire la dispoziții cuprinse în Codul de procedură penală, nu necesită o intervenție  legislativă, facem următoarele precizări:

- în situațiile în care este vorba despre decizii interpretative ale Curții Constituționale, prin intermediul cărora, pentru salvarea constituționalității textului, este posibilă o singură interpretare a normei în cauză, menționăm că aceasta nu își încetează aplicabilitatea, ci continuă să existe în fondul activ al legislației, fiind înlăturată doar interpretarea neconstituțională. Totuși, în aceste cazuri, Curtea constată o redactare defectuoasă a textului normativ, fapt ce nu înlătură necesitatea intervenției legiuitorului.

- cu toate acestea, „chiar dacă norma constatată constituțională sau neconstituțională într-o anume interpretare continuă să se aplice în interpretarea  stabilită ca fiind constituțională, este de dorit ca acțiunea Curții Constituționale să fie complinită de cea a legiuitorului, în sensul redactării normei prin înlăturarea sensului constatat neconstituțional sau de a adăuga completările necesare în sensul deciziei Curții Constituționale.”[1]

3. Menționăm că, prin avizul nr.154 din 17.02.2015, Consiliul Legislativ a avizat favorabil, cu observații și propuneri, un proiect de Lege pentru modificarea și completarea Codului penal și a Codului de procedură penală, transmis de Secretariatul General al Guvernului cu adresa nr.23 din 12.02.2015, care avea ca obiect completarea transpunerii în legislația internă a Directivei 2011/92/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru 2004/68/JAI a Consiliului, precum și a Directivei 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai 2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale.

Proiectul de lege a fost adoptat de Senat în ședința din 11.05.2015 și se află în prezent în procedură legislativă la Camera Deputaților.

4. Din punct de vedere al dreptului Uniunii Europene, proiectul intră sub incidența normelor juridice statuate la nivelul UE, subsumate Politicii europene privind  Spațiul de libertate, securitate și justiție, integrate segmentului legislativ rezervat – Cooperării polițienești și judiciare în domeniile penal și vamal, sectorul – Cooperare judiciară în domeniul penal.

La nivelul dreptului european derivat, prezintă incidență directă dispozițiile următoarelor acte europene :

§         Directiva 2011/93/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 13 decembrie 2011 privind combaterea abuzului sexual asupra copiilor, a exploatării sexuale a copiilor și a pornografiei infantile și de înlocuire a Deciziei-cadru nr.2004/68/JAI a Consiliului;

§         Directiva 2012/13/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 22 mai  2012 privind dreptul la informare în cadrul procedurilor penale;

§         Directiva 2008/99/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 19 noiembrie 2008 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal;

§         Directiva 2012/29/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 25  octombrie 2012 de stabilire a unor norme minime privind drepturile, sprijinirea și protecția victimelor criminalității și de înlocuire a Deciziei-cadru nr.2001/220/JAI a Consiliului;

§         Directiva 2014/62/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 15  mai  2014 privind protecția prin măsuri de drept penal a monedei euro și a altor monede împotriva falsificării și de înlocuire a Deciziei-cadru nr.2000/383/JAI a Consiliului.

Așa după cum se arată în Nota de fundamentare, dincolo de alte rațiuni de ordin intern impuse de necesitatea de respectare a jurisprudenței Curții Constituționale ori de îmbunătățire a unor soluții legislative, în considerarea faptului că întârzierea constatată în derularea procesulului de transpunere integrală a dispozițiilor acestor acte juridice europene, a determinat ca, în privința majorității acestor directive, Comisia Europeană, în temeiul art.258 din TFUE,declanșeze deja procedura de infringement împotriva statului român, procedură aflată în cea mai mare a cazurilor, în stadii avansate ale etapei pre-contencioase, se impune cu celeritate promovarea unei intervenții normative care să stopeze, grabnic, acțiunea în constatarea neîndeplinirii obligațiilor de stat membru .

Prin urmare, proiectul își propune să asigure transpunerea actelor juridice europene anterior menționate.

Sunt vizate astfel o serie de intervenții legislative menite a modifica și completa Codul Penal precum și Codul de procedură Penală, în consonanță cu normele europene incidente, specificând aici fie dispozițiile care urmăresc introducerea unor noi incriminări ori adaptarea celor existente (Directiva 2011/93/UE), fie cele care instituie mijloace suplimentare care să asigure dreptul la informare al persoanelor suspectate sau acuzate (Directiva 2012/13/UE), fie cele care determină agravarea regimului sancționator în privința faptelor de degradare a mediului (Directiva 2008/99/CE), fie cele care impun asigurarea de măsuri speciale menite a proteja anumite categorii vulnerabile de victime (Directiva 2012/29/UE) ori prevederile care sancționeză tentativa în cazul falsificării  monedei euro și a altor monede (Directiva 2014/62/UE).

Din acest punct de vedere, intervențiile legislative propuse sunt deplin justificate, în raport cu obligațiile ce revin statului român pe linia armonizării legislative, cu atât mai mult cu cât termenul limită de transpunere, prevăzut de majoritatea acestor directive (exceptând Directiva nr.2014/62/UE, pentru care termenul este 23.05.2016), este unul depășit.

5. Având în vedere că intervențiile legislative se referă la trei acte normative distincte, propunem reformularea titlului, astfel:

„Lege pentru modificarea și completarea Legii nr.286/2009 privind Codul penal, a Legii nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, precum și pentru completarea art.31 alin.(1) din Legea nr.304/2004 privind organizarea judiciară”.

6. La preambul, sintagma „(în continuare CPP)” ar trebui să fie scris㠄…, denumit în continuare CPP,…”, iar sintagma „decizii ale Curții Constituționale (în continuare CCR)” ar trebui redactat㠄decizii ale Curții Constituționale, denumită în continuare CCR,…” .

Însă, referitor la această ultimă formă abreviată, sugerăm ca ea să nu fie utilizată, deoarece contextul în care apare, respectiv în sintagme care redau identitatea actelor Curții Constituționale, ar necesita redarea completă a datelor de identificare corespunzătoare. Cu titlu de exemplu, la lit.a) din preambul, în loc de „decizia CCR nr.76/2015” ar trebui scris „Decizia Curții Constituționale nr.76/2015 referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.374 alin.(7) teza a doua din Codul de procedură.

În ceea ce privește marcarea cu litere a diviziunilor preambulului, acestea trebuie redate după modelul „a)” și nu „a.”;

Precizăm că data publicării Monitorului Oficial al României, Partea I, nr.240 trebuie redată sub forma „31 martie 2016”.

Totodată, la penultimul alineat al preambulului, expresia „proceduri de infrigement” trebuie redată sub forma „proceduri de infringement”.

7. Ca observație de ordin general, conform uzanțelor normative în redactarea actelor cu obiect similar de reglementare, dispozițiile de modificare și completare trebuie reformulate, conform următorului model:

„Alineatul (…) al articolului … se modifică și va avea următorul cuprins:[…]”;

„La articolul… alineatul (…), litera … se modifică și va avea următorul cuprins: […]”;

„Alineatul (…) al articolului … se abrogă.”;

„După alineatul (…) al articolului, se introduce un nou alineat, alin.(...), cu următorul cuprins: […]”;

„La articolul… alineatul (…), după litera …se introduce o nouă literă, lit. …, cu următorul cuprins: […]”.

Totodată, pentru aceleași considerente, în cazul modificării integrale a unui articol, textul nou propus va fi redactat astfel încât denumirea marginală să fie plasată în partea stângă.

8. La art.I pct.7, referitor la norma propusă pentru art.220 alin.(4) lit.a), sugerăm să se analizeze dacă, pentru precizia reglementării, nu ar trebui ca expresia „membru de familie” să fie înlocuită cu sintagma „membru de familie al făptuitorului”.

9. Pentru asigurarea unei ordini cronologice, pct.11 al art.I, care se referă la completarea art.315, se va inversa cu pct.12, care se referă la introducerea art.2561;

10. La actualul art.I pct.12, partea dispozitivă trebuie reformulată, astfel:

„După articolul 256 se introduce un nou Capitol, Capitolul VI, intitulat Infracțiuni care au produs consecințe deosebit de grave, care cuprinde articolul 2561, cu următorul cuprins:”.

11. La art.II pct.13, pentru corecta identificare a normei supuse intervenției legislative, expresia „La articolul 81” trebuie înlocuită cu sintagma „La articolul 81 alineatul (1)”.

12. La art.II pct.16, semnalăm că în cuprinsul normei propuse pentru art.111 alin.(7) este utilizată noțiunea de „cazuri de violență în cadrul relațiilor apropiate”, care, deși există în cuprinsul Directivei 2012/29/UE, nu are o definiție în legislația națională. Din acest motiv, este greu de precizat care anume infracțiuni sunt avute în vedere și care anume este sfera persoanelor vizate de noțiunea de „relații apropiate”. Întrucât precizia și claritatea reglementării sunt condiții esențiale ale normelor de drept penal, este necesară reanalizarea și reformularea textului, în acest sens.

Observația este valabilă, în mod corespunzător, și pentru art.113 alin.(2), astfel cum este propus la art.II pct.17, în cuprinsul căruia, pe lângă noțiunea de „violență în cadrul relațiilor apropiate” sunt utilizate și alte noțiuni a căror sferă, în raport cu dispozițiile legii penale, nu poate fi determinată cu precizia necesară. Avem în vedere, următoarele noțiuni: „violență sexuală”, „infracțiuni săvârșite din ură”, „victime afectate de o infracțiune din cauza prejudecăților”, „prejudiciu considerabil”.

13. La art.139 alin.(2), astfel cum este propus la art.II pct.20, având în vedere regulile de principiu care se desprind din Decizia Curții Constituționale nr.553/2015, textul ar trebui să redea cu suficientă precizie denumirea infracțiunilor la care se face referire. Astfel, expresia „de falsificare de monede ori de alte valori” trebuie reanalizată, întrucât falsificarea de „alte valori” nu reprezintă o infracțiune de sine stătătoare în cuprinsul Codului penal. Dacă textul are în vedere toate infracțiunile subsumate Capitolului I - Falsificarea de monede, timbre sau de alte valori - al Titlului VI din Partea specială, atunci acesta trebuie redat în întregime, urmând ca referirea distinctă la falsificarea de instrumente de plată electronică să fie eliminată. Dacă se au în vedere doar infracțiunile prevăzute la art.310 și 311 alin.(2) din Codul penal, atunci din textul propus trebuie eliminată expresia „ori alte valori”.

Pentru același motiv, expresia „de lipsire de libertate” trebuie înlocuită cu sintagma „de lipsire de libertate în mod ilegal”.

Observațiile sunt valabile pentru toate situațiile similare din cuprinsul proiectului (art.II pct.25, 27 și 49). Totodată, s-ar putea avea în vedere modificarea, prin proiect, și a art.182 din Codul de procedură penală, normă care utilizează, la rândul său, expresia „falsificarea de monedă sau alte valori”

14. La art.II pct.30, pentru rigoarea exprimării, propunem ca partea introductivă a art.151 alin.(3) să debuteze cu expresia:

„(3) În situația în care livrarea supravegheată presupune activități transfrontaliere, aceasta poate fi realizată numai dacă procurorul …”.

15. La art.1681, astfel cum este propus la art.II pct.32, pentru un spor de precizie normativă, propunem introducerea, în finalul textului, a expresiei „în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală”. Este adevărat că norma propusă face trimitere la art.168 alin.(1), însă din redactare nu rezultă cu suficientă claritate că se au în vedere și condițiile de efectuare a percheziției informatice prevăzută de această normă.

16. La art.II pct.60, semnalăm că, în cuprinsul alin.(13) al art.246, termenii „împotriva” și „înalta” trebuie redactați cu majusculă.

Reiterăm această observație pentru toate situațiile similare din proiect.

17. La art.II pct.69, referitor la art.275 alin.(7), pentru o corectă informare normativă, după titlul Legii nr.254/2013 trebuie introdusă expresia „cu modificările și completările ulterioare”.

18. La art.II pct.70, cu privire la textul preconizat pentru art.283 alin.(4) lit.o), propunem ca, în scopul asigurării uniformității terminologice, în locul sintagmei „servicii de telecomunicații informatice” să figureze denumirea „servicii de comunicații electronice destinate publicului”, utilizată de art.142 alin.(2) și art.152 alin.(3) din Codul de procedură penală, la care se face trimitere.

19. La art.II pct.80, având în vedere că intervenția vizează două elemente structurale prezentate în mod diferit în enunțurile subsumate art.II, este necesară reformularea părții dispozitive și structurarea în două puncte distincte, după cum urmează:

„80. La articolul 315 alineatul (2), litera e) se modifică și va avea următorul cuprins: […].

  81. Alineatul (5) al articolului 315 se modifică și va avea următorul cuprins: […]”.

Pe cale de consecință, punctele următoare vor fi renumerotate în mod corespunzător.

20. În ceea ce privește art.II pct.81 - 87 prin care se realizează modificarea, în mod substanțial, a art. 318, recomandăm, pentru suplețea și concizia reglementării, comasarea acestora într-un singur enunț de modificare a întregului art. 318 și renumerotarea punctelor subsecvente. Precizăm că, în această situație, va fi necesară și modificarea art.335 alin.(3), în scopul corelării normei de trimitere la dispozițiile actualului art.318 alin.(3).

21. La actualul art.II pct.82 este necesară reanalizarea normei propuse pentru art.318 alin.(11) lit.e), întrucât din formularea textului nu rezultă cu suficientă precizie ale cui „eforturi” sunt avute în vedere și cum se realizează raportarea acestor „eforturi” la „timpul scurs de la data săvârșirii faptei”.

22. La actualul art.II pct.87, pentru corectitudinea exprimării, în cuprinsul normei propuse pentru art.318 alin.(8), sintagma „stabilește termenul de soluționare pentru când se dispune citarea” trebuie înlocuită cu expresia „stabilește termenul de soluționare și dispune citarea”.

Observația este valabilă și pentru art.341 alin.(2), propus la art.II pct.97.

23. La art.II pct.90, cu referire la art.335 alin.(41), în vederea utilizării terminologiei în mod unitar, termenul din debut „judecătorul” trebuie înlocuit cu sintagma „judecătorul de cameră preliminară”. Reiterăm aceeași observație și pentru pct.98, prin care este introdus alin.(51) la art.341.

24. Având în vedere uzanța normativă, pct.93 și 94 ale art.II trebuie comasate într-un singur punct, cu următoarea parte dispozitivă:

„Alineatele (1), (2) și (4) ale articolului 339 se modifică și vor avea următorul cuprins: […]”.

După același model, trebuie comasate și pct.104 și 105 ale art.II.

În ambele situații, se va avea în vedere și renumerotarea în continuare a celorlalte puncte.

25. La art.340 alin.(5), astfel cum este propus la art.II pct.96, sugerăm să se analizeze dacă textul nu ar trebui completat cu o precizare referitoare la posibilitatea introducerii unei noi plângeri, după restituirea pe cale administrativă.

26. La art.375 alin.(11), astfel cum este propus la art.II pct.106, pentru un spor de rigoare normativă, expresia „judecarea cauzei în aceste condiții” ar trebui înlocuită cu sintagma „judecarea cauzei în condițiile prevăzute la art.374 alin.(4)”. 

Pe de altă parte, semnalăm că din text rezultă că, în cazul inculpatului minor, încuviințarea reprezentantului său legal este necesară numai în cazul în care recunoașterea faptei și solicitarea judecării cauzei în condițiile prevăzute la art.374 alin.(4) se face prin înscris autentic. Este necesară reanalizarea normei sub acest aspect și reformularea ei, astfel încât soluția legislativă preconizată să rezulte cu suficientă claritate.

27. La art.II pct.107, în cuprinsul alin.(10) al art.396, pentru evitarea oricăror ambiguități, sugerăm ca în locul trimiterii la „alin.(1) ‑ (2)” să figureze toate alineatele vizate, respectiv „alin.(1), (11) și (2)”.

28. La art.II pct.112, menționăm că în partea dispozitivă expresia „La articolul 409” trebuie înlocuită cu sintagma „La articolul 409 alineatul (1)”.

29. La art.II pct.129, în debutul alin.(2) al art.484, pentru rigoarea exprimării, sintagma „Pentru termenul fixat” trebuie înlocuită cu expresia „La termenul fixat”.

30. Întrucât la art.II pct.135, este exprimată intenția de modificare a art.5491 în ansamblul său, nu mai este necesar pct.136, care să dispună completarea articolului cu alin.(6) și (7), acestea urmând a fi redate în noua structură a articolului, în cuprinsul pct.135. Prin urmare, partea dispozitivă a pct.136 va fi eliminată, iar alin.(6) și (7) vor fi plasate după alin.(5). Totodată, punctele subsecvente vor fi renumerotate.

31. Potrivit uzanței normative, partea dispozitivă a pct.137 al art.II va fi reformulată astfel:

„La Titlul V Capitolul III, denumirea Secțiunii 1 se modifică și va avea următorul cuprins: […]”.

32. Pentru respectarea rigorilor tehnicii legislative, la partea dispozitivă a art.III, termenul „republicat㔠trebuie înlocuit cu sintagma „republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.827 din13 septembrie 2005”.

33. La art.V, propunem ca norma să debuteze astfel:

„Art.V. - Soluțiile de renunțare la urmărirea penală, dispuse de procurori până la publicarea Deciziei Curții Constituționale nr.23/2016, în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.240 din 31 martie 2016, sunt și rămân valabile, …”.

34. Pentru un spor de rigoare normativă, art.VI trebuie reformulat, astfel:

„Art.VI. - (1) Legea nr.286/2009 privind Codul penal, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.510/2009, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege.

(2) Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură penală, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.486 din 15 iulie 2010, cu modificările și completările ulterioare, inclusiv cu cele aduse prin prezenta ordonanță de urgență, se va republica în Monitorul Oficial al României, Partea I, după aprobarea acesteia prin lege. ”

Sugerăm să se analizeze dacă nu ar fi indicat ca normele de republicare să dispună și  renumerotarea textelor, operațiune tehnică care este de esența republicării actelor normative și care are ca scop facilitarea citirii, dar și a realizării trimiterilor la aceste importante acte normative.

35. Semnalăm că mențiunea de transpunere nu cuprinde trimiteri la toate normele a căror transpunere se realizează, așa cum sunt acestea evidențiate în cuprinsul Tabelelor de concordanță care însoțesc proiectul. Pentru acest motiv, la prima liniuță ar trebui ca textul să se refere și la art.2 lit.e), precum și la art.4 alin.(3) și (4) din Directiva 2011/93/UE, iar la a doua liniuță, și la art.22 alin.(3), (4) și (6) din Directiva 2012/29/UE. Totodată, referitor la Directiva 2012/29/UE, precizăm că în Tabelul de concordanță nu este indicată norma prin care se transpun dispozițiile art.23 alin.(1), la care se face referire în mențiunea de transpunere.

Pe de altă parte, pentru un spor de rigoare, la prima liniuță, expresia „seria L 335” trebuie înlocuită cu sintagma „seria L nr.335”,  la a treia liniuță, în titlul Directivei 2008/99/CE, după expresia „și a Consiliului” trebuie introdusă sintagma „din 19 noiembrie 2008”, iar expresia „Jurnalul Oficial L 328, 06/12/2008” trebuie înlocuită cu sintagma „Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.328 din 6 decembrie 2008”. Totodată, la a patra liniuță, în finalul textului trebuie inserată expresia „publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria L nr.151 din 21 mai 2014”, iar la ultima liniuță, expresia „seria L315 din 14 noiembrie 2012, p.57 - 73” trebuie înlocuită cu sintagma „seria L nr.315 din 14 noiembrie 2012”.

 

PREȘEDINTE

 

dr. Dragoș   ILIESCU

 

București

Nr.485/17.05.2016



[1] Tudorel Toader, Marieta Safta, Dialogul judecătorilor constituționali, p. 57.